„Bestia”, cea mai mare platformă de foraj din Alaska, s-a prăbușit din senin. Momentul dramatic a fost filmat
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Bestia”, cea mai mare platformă de foraj terestru din Alaska, s-a prăbușit în timpul transportului, iar momentul dramatic a fost filmat. Autoritățile investighează cauzele și posibilele riscuri de mediu.
Cuprins:
Turnul de 50 de metri, distrus în câteva secunde
„The Beast”, cea mai mare instalație mobilă de foraj terestru din Alaska, s-a prăbușit brusc, ca o jucărie. Colosul din oțel, cu o greutate de aproximativ 5.000 de tone, cunoscut oficial sub numele de Doyon 26, s-a răsturnat vineri după-amiază, 23 ianuarie, relatează publicația Merkur. Considerată un simbol al forajelor petroliere record din regiune, instalația a fost distrusă în doar câteva secunde.
Platforma de foraj, care aparține companiei Alaska Native Corporation Doyon Drilling, era operată pentru gigantul energetic ConocoPhillips.
Accidentul s-a produs în jurul orei 16.40, ora locală, în timpul transportului pe un drum de pietriș, la aproximativ 10 kilometri nord-vest de satul inuit Nuiqsut.
Prăbușirea „Bestiei” a fost filmată
Un video de aproximativ 30 de secunde surprinde momentul dramatic. Turnul de foraj, înalt de 50 de metri, strălucește pe fundalul unui cer întunecat, într-un peisaj alb, acoperit de zăpadă. Deși dimensiunile reale sunt greu de estimat din imagini, contururile uriașului din oțel sunt clar vizibile.
La un moment dat, instalația se înclină brusc, se prăbușește și rămâne întinsă în zăpadă, în timp ce flăcări izbucnesc din epavă.
Doyon 26 (was) is the largest mobile land drilling rig in North America nicknamed "The Beast".
— Wheremehousekey (@wheremehousekey) January 24, 2026
It's a highly advanced, custom-built extended-reach drilling (ERD) rig
owned/operated by Doyon Drilling, primarily working for ConocoPhillips on Alaska's North Slope. pic.twitter.com/0CaSfoDKel
Doi muncitori se aflau pe platformă în momentul accidentului
În momentul accidentului, doi muncitori se aflau pe platformă. Aceștia, împreună cu alți șase membri ai echipelor de intervenție, au fost transportați la un spital din apropiere pentru îngrijiri medicale și ulterior externați, a transmis ConocoPhillips luni, 26 ianuarie.
„Traficul a revenit la normal și nu există în continuare niciun pericol pentru infrastructura locală sau pentru comunitățile din zonă”, a precizat compania într-un comunicat.
Un utilizator al platformei X, cu numele „Wheremehousekey”, a comentat imaginile accidentului, subliniind riscurile operațiunilor petroliere din regiune. Potrivit acestuia, incidentul evidențiază pericolele forajului în Arctica, unde chiar și instalațiile moderne se confruntă cu condiții meteorologice extreme și cu o infrastructură volatilă.
Echipele de intervenție nu pot ajunge la epavă
Departamentul pentru Conservarea Mediului din Alaska (DEC) a confirmat existența unor urme de poluare cu motorină în apropierea unui afluent al râului Colville.
La momentul accidentului, la bordul instalației se aflau peste 15.100 de litri de motorină. Deocamdată, nu este clar dacă există riscul unei catastrofe ecologice.
Echipele de intervenție nu pot ajunge în apropierea epavei, din cauza riscului ca alte părți metalice să se desprindă. „Accesul este în prezent restricționat din cauza pericolelor structurale”, se arată într-un prim raport oficial privind accidentul. „O echipă de siguranță a fost trimisă pentru a evalua situația”.
Zona afectată reprezintă un habitat important pentru urși polari, caribu, vulpi arctice, boi moscați și potârnichi albe. Cauza accidentului nu este, deocamdată, cunoscută.
Vremea ar fi putut contribui la accident
Cei aproximativ 500 de locuitori ai satului Nuiqsut au aflat despre accident abia la câteva ore după producerea acestuia. O localnică s-a plâns, într-o declarație pentru knba.org, de lipsa informațiilor oficiale și a atras atenția asupra temperaturilor ridicate din momentul accidentului.
„Vremea era foarte caldă”, a declarat aceasta. „Nu știu încotro se îndrepta platforma. Dacă se deplasa pe gheață, nu a fost o decizie bună”.
Ulterior, temperaturile au scăzut din nou drastic. Potrivit autorităților de mediu, duminică, 25 ianuarie, s-au înregistrat aproximativ minus 9 grade Celsius, iar luni, 26 ianuarie, erau prognozate temperaturi între minus 32 și minus 34 de grade Celsius, cu ninsori ușoare și temperaturi resimțite de până la minus 51 de grade Celsius. Conform prognozelor meteo, valorile vor rămâne mult sub zero și în zilele următoare.
Guvernatorul statului Alaska, Mike Dunleavy, s-a declarat optimist la scurt timp după accident. Într-o postare pe Facebook, acesta a scris: „Până în prezent, pagubele asupra mediului par a fi minime și nu există impact asupra infrastructurii petroliere”.
La rândul său, experta în mediu Kimberly Maher a declarat pentru alaskanewssource.com: „Am avut noroc că incidentul s-a produs într-un moment în care totul era înghețat. Acest lucru ar putea limita răspândirea contaminării până când vor fi implementate planuri de curățare”.
Arctica a înregistrat cel mai călduros an
Arctica s-a confruntat cu cel mai cald an consemnat vreodată de măsurătorile meteorologice, potrivit unui raport publicat la sfârșitul lui 2025 de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA (NOAA), care evidențiază impactul sever al schimbărilor climatice asupra acestei regiuni extrem de vulnerabile.
În intervalul octombrie 2024 - septembrie 2025, temperaturile medii din Arctica au fost cu 1,6°C peste valorile de referință ale perioadei 1991-2020, conform raportului anual NOAA, realizat pe baza unor date ce acoperă mai bine de un secol.
Tom Ballinger, cercetător la Universitatea din Alaska și coautor al studiului, a descris această creștere drept „alarmantă”, subliniind că „tendința este aparent fără precedent în perioada recentă și poate chiar de câteva mii de ani încoace”. Anul analizat a inclus cea mai caldă toamnă înregistrată vreodată în Arctica, a doua cea mai caldă iarnă și a treia cea mai fierbinte vară de la începutul observațiilor, în 1900.
