Biserica din Bucovina speră că va putea să obțină cele peste 160.000 de hectare de pădure pe care le cere din 2005, deși în 2017 a pierdut defintiv procesul la ICCJ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a transmis printr-un comunicat de presă că a fost deschisă calea unei rejudecări pe fond a procesului prin care solicită retrocedarea unei suprafețe de peste 160.000 de hectare de pădure care a fost administrată de Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina, după ce Tribunalul Timiș a casat și trimis spre rejudecare o decizie a Judecătoriei Timișoara prin care Fondului Bisericesc nu i s-a recunoscut vocația la reconstituirea dreptului de proprietate.
„Această soluție reprezintă un veritabil pas înainte întrucât deschide calea unei rejudecări în fond a dosarului și totodată posibilitatea reașezării strategiei în vederea obținerii unui rezultat final pozitiv”, se arată în comunicatul Arhiepiscopiei Suvevei și Rădăuților.
Reamintim că prin cererea înregistrată în data de 27.07.2005, Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei (FBORB) a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere în suprafaţă de 163.404, 70 ha, iar prin mai multe hotărâri Comisia judeţeană Suceava a invalidat anexele aprobate de Comisiile locale de fond funciar, prin care s-a propus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 163.404, 70 ha teren cu vegetaţie forestieră.
FBORB a considerat hotărârile emise de Comisia Judeţeană Suceava drept nelegale și a cerut în instanță, între altele, recunoașterea vocaţiei la reconstituirea dreptului de proprietate, iar în 9 noiembrie 2017 Judecătoria Timişoara a respins plângerea formulată de FBORB ca neîntemeiată.
Decizia a fost atacată, iar Tribunalul Timiș a decis în 28 mai 2019 casarea hotărârii instanţei de fond și rejudecarea la Judecătoria Timişoara.
”Soluția deschide calea unei rejudecări în fond a dosarului”
„Această soluţie deschide calea unei rejudecări în fond a dosarului şi totodată posibilitatea administrării unui amplu probatoriu în dovedirea dreptului de proprietate ce a apaţinut Fondului asupra terenurilor forestiere”, a menționat Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.
Tribunalul Suceava a admis, la mijlocul lunii martie 2007, o cerere a Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina (FBOB) privind retrocedarea unei suprafeţe de pădure şi obliga Regia Națională a Pădurilor, Direcţia Silvică Suceava şi statul român, prin Ministerul de Finanţe, să pună la dispoziţia FBORB o suprafaţă de 166.613 de hectare. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis strămutarea cauzei la Curtea de Apel Timişoara.
În acest proces, Curtea de Apel Timişoara a stabilit, în decembrie 2009, menţinerea deciziei Tribunalului Suceava din martie 2007 prin care Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina i s-a recunoscut dreptul de proprietate pe o suprafaţă de 166.613 hectare de pădure.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul formulat de Regia Naţională a Pădurilor, a casat decizia Curţii de Apel Timişoara şi a retrimis cazul spre rejudecare la Cluj Napoca care a respins acțiunea Fondului Bisericesc, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins în februarie 2017, ca nefondat, recursul declarat de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei față de decizia instanței clujene.
La vremea respectivă, Romsilva a anunțat că a câştigat definitiv procesul cu Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, care solicita 166.813 hectare de fond forestier ce vor rămâne astfel în proprietatea publică a statului român şi în administrarea Romsilva.
Tot atunci, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților transmitea că procesul câștigat de Romsilva a fost un proces făcut după calapodul justiției din timpul regimului comunist ce poate fi caracterizat prin sintagma „ce are a face solicitarea restituirii unei proprietăți confiscate abuziv cu legea care prevede retrocedarea proprietăților confiscate (abuziv de statul român)”.
Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților anunța la vremea respectivă că va continua dialogul cu statul român în vederea identificării de soluții, „dar și acțiunile legale de revizuirea hotărârii Curții de Apel Cluj, până va obține repararea și îndreptarea adevărului istoric, precum și recuperarea bunurilor ce au aparținut bisericii așa cum au fost consemnate în procesele verbale de lichidare întocmite în anul 1949”.
Citește și:
