Bucureştiul, una dintre cele mai calde capitale europene, cu o temperatură medie comparabilă cu Atena sau Roma

Cuprins:

Creșterea temperaturilor în orașele României

Orașele din România se confruntă cu o încălzire accelerată, cauzată de urbanizarea rapidă și planificarea urbană deficitară.

Temperatura medie anuală în orașele țării a crescut în perioada 2021-2024, depășind 12 grade Celsius, cu peste două grade mai mult decât în secolul trecut, conform raportului „Starea Climei – România 2025”, publicat în luna octombrie.

„Conform recensământului realizat în anul 2021, în România, peste 12 milioane de locuitori au domiciliul în orașe, iar creșterea constantă a populației din marile centre urbane precum București, Cluj-Napoca sau Timișoara ridică noi provocări în contextul climatic actual. Nevoia de dezvoltare pe orizontală a orașelor conduce la sporirea riscurilor și vulnerabilității la hazardurile climatice. Efectul insulei de căldură urbană se manifestă dincolo de centrul puternic urbanizat și se extinde tot mai mult în aria periurbană a orașului”, precizează Sorin Cheval, cercetător științific la Administrația Națională de Meteorologie, și Vlăduț Fălcescu, meteorolog în cadrul direcției de climatologie a ANM, autorii studiului privind „Climatul urban în România 2025.

Astfel, în urma analizei, „peste 50% din românii care locuiesc în orașe sunt expuși unor temperaturi cu 3-8 grade Celsius mai mari decât vecinii lor din mediul rural”.

Temperatura aerului a crescut considerabil în toate orașele României, mai ales după anul 2000.

„În orașele din sudul țării – precum Buzău, Călărași sau Craiova -, cele mai mari temperaturi medii anuale ajungeau în secolul trecut până la 12… 12,5°C, în timp ce după 2010, s-au depășit 13,0°C în aproape toate orașele reședință de județ. În orașele de munte temperaturile medii anuale au ajuns la valori neatinse în deceniile precedente. Astfel, în 2023 și 2024 s-au depășit pentru prima oară în ultima sută de ani 10°C, la Brașov, și 8°C la Miercurea Ciuc”, potrivit raportului.

Anul 2025 a fost unul din cei mai calzi din istorie, în România

În anul 2025, orașele din România au resimțit din plin temperaturile ridicate din timpul verii.

„Față de valori medii ale temperaturii maxime cuprinse între 32,5 și 38°C în perioada 1991-2020, în iulie 2025, temperatura maximă a depășit 40°C în mai multe orașe din sudul și din vestul țării precum Alexandria, București, Drobeta-Turnu Severin sau Timișoara”, menționează sursa citată.

Capitala devine una dintre cele mai calde din Europa

Bucureștiul este acum una dintre cele mai calde capitale europene, având o temperatură medie de 22,5 grade Celsius în luna iulie, similară cu cea din Atena sau Roma, potrivit analizei realizate de specialiști.

„În luna iulie – cea mai caldă lună a anului – temperatura aerului la București este de 22,5°C, ceea ce plasează capitala României pe locul 9. Atena, Madrid, Roma, Tirana, Skopje, Lisabona, Belgrad și Istanbul – care se situează pe pozițiile 1-8 – sunt toate orașe mai sudice decât București”, potrivit cercetării.

Iar clima României va fi tot mai caldă în următoarele decenii, acest lucru având un impact direct asupra orașelor.

Cercetătorii susțin că zilele tropicale, zilele în care temperatura este egală sau depășește 30°C, și nopțile tropicale, nopțile în care temperatura nu coboară sub 20°C, vor fi tot mai numeroase.

„În București, vom avea cu circa 20 mai multe zile tropicale și cu 10-20 mai multe nopți tropicale până în anul 2050, iar tendința de creștere va continua pâna la finalul secolului. (…) Astfel de creșteri substanțiale de temperatură vor avea loc, cu diferite intensități, în toate orașele României, și vor pune o presiune tot mai mare asupra populației și infrastructurii urbane”, se mai arată în raport.

Impactul Insulelor de Căldură Urbană

Cele mai frecvente hazarduri climatice în mediul urban din România sunt cele legate de temperaturile ridicate și furtunile severe, însoțite de inundații urbane și vijelii.

Insula de Căldură Urbană (ICU) este cel mai evident impact pe care mediul construit îl are asupra climatului regional, determinând frecvent diferențe de temperatură de 2… 3 grade Celsius între oraș și imediata sa vecinătate, acestea putând ajunge de multe ori și la 4… 6 grade Celsius.

ICU influențează confortul termic urban și are impact semnificativ asupra mortalității și morbidității asociate cu boli cardiovasculare, afecțiuni renale sau cerebrale, menționează specialiștii.

„Suprafețele acoperite cu beton, cu bitum, asfalt sau alte materiale, modifică temperatura cu câteva grade, proporțional cu mărimea suprafeței. Orașele de mărimea Bucureștiului pot schimba temperatura ambientală, încălzindu-se cu 5… 6°C peste regiunea înconjurătoare”, se arată în cercetare.

Astfel se face că suprafețele construite rețin o cantitate mai mare de căldură, în timp ce lipsa vegetației diminuează evapotranspirația și scade efectul natural de umbrire. Apa de ploaie se scurge rapid, ceea ce reduce umiditatea aerului, iar activitățile umane eliberează căldură suplimentară. Clădirile și infrastructura urbană sporesc rugozitatea suprafeței, îngreunând circulația aerului, iar poluarea atmosferică intensifică efectul de seră.

„Toate acestea contribuie la creșterea temperaturii în interiorul orașului, proporțional cu nivelul de influență a acestor factori. Mărimea orașului, numărul de locuitori, dezvoltarea economică sunt alți factori care contribuie la amplificarea efectului de ICU”, potrivit specialiștilor.

Populația vulnerabilă

Iar cei mai expuși temperaturilor extreme asociate valurilor de căldură sunt: „populația din locuințele informale, cu venituri reduse, muncitorii care desfășoară activități în aer liber, persoanele în vârstă sau cu diferite probleme de sănătate”.

Expunerea la temperaturi extreme, în special în timpul valurilor de căldură, reprezintă o amenințare directă pentru sănătatea și siguranța grupurilor vulnerabile, „în special vârstnicii, copiii și persoanele cu boli cronice”, în contextul unei infrastructuri urbane adesea inadaptate și al unor servicii sociale și medicale deficitare.

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în orașele din România trăiesc 1.599.000 de persoane vârstnice (cu vârste de 65 de ani și peste), reprezentând 20,3% din totalul populației urbane.

„Statistic, 1 din 5 locuitori este o persoană în vârstă, ceea ce accentuează vulnerabilitatea sistemică a orașelor în fața riscurilor climatice, în special a valurilor căldură accentuate de insula de căldură urbană”, se mai arată în studiu.

Soluții pentru combaterea încălzirii urbane

Cercetătorii concluzionează că:

„Orașele au nevoie să elaboreze strategii integrate care să identifice riscurile climatice locale și să reducă vulnerabilitate în fața căldurii și fenomenelor extreme.

Autoritatea locală trebuie să definească obiectivele și prioritățile de dezvoltare și adaptare, și să creeze cadrul prin care acțiunea climatică este integrată în toate politicile locale.

Pe baza analizei riscului climatic și contextului local trebuie aplicate măsuri concrete de prevenire și răspuns, și create mecanisme de protecție a populației vulnerabile”.

De asemenea, se vorbește de extinderea infrastructurii verzi – albastre și a suprafetelor cu grad scăzut de retenție a căldurii:

„Plantarea arborilor de-a lungul străzilor, crearea de noi parcuri și buna întreținere a celor existente pentru a reduce caldura urbană. 
Dezvoltarea coridoarelor verzi care să acopere principalele zone pietonale și să lege punctele de interes ale orașului, la care se adaugă acoperișurile și fațadele verzi, pentru a spori confortul termic din mijlocul orașului.
Înlocuirea materialelor convenționale (asfalt sau beton) pentru drumuri, trotuare sau alei cu variante care nu rețin căldura și permit scurgerea rapid a apei precum pavajul permeabil sau pământul stabilizat în cazul parcurilor”.

Totodată, trebuie adaptate clădirile și spatiile publice sensibile:

„Modificări ale clădirilor de interes public precum scoli sau spitale pentru a reduce căldura: îmbunătățirea izolației, ventilare naturală, umbrire externă, sisteme performante și eficiente de aer condiționat. 
Proiectarea spațiilor publice extinse si de interes local precum piețele astfel încât să cuprindă zone umbrite și bănci, fântâni publice cu apă potabilă, și stații de răcorire pentru pietoni”.

„Aliniind obiectivele de dezvoltare urbană cu programele de adaptare la schimbările climatice și protejând ecosistemele naturale, orașele își pot spori reziliența. În plus, sinergia dintre Insula de Căldură Urbană și valurile de căldură ar trebui integrate în strategiile locale de adaptare. Orașele României devin tot mai calde, mediul urban punând astfel o presiune tot mai mare asupra confortului și sănătății publice”, susțin cercetătorii.‍

‍Ei concluzionează că „modificarea temperaturii ambientale la nivel regional va avea un ritm accelerat în orașe în următoarele decenii. Schimbarea radicală a modului de planificare urbană în vederea adaptării și atenuării impactului schimbărilor climatice este o necesitate extrem de actuală la nivelul administrațiilor locale din România”.

Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE