Bulgarii au scos masiv bani „de la saltea” cu trei zile înainte de trecerea la euro, iar băncile se confruntă cu un aflux fără precedent
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cu doar trei zile înainte ca Bulgaria să treacă la euro, sistemul bancar se confruntă cu un aflux fără precedent de bani, dezvăluind probleme în structura economiei si punând sub semnul întrebării pregătirea băncilor pentru adoptarea euro, scrie 24Chasa.
Cuprins:
Val de depuneri în numerar
Depozitele sectorului neguvernamental au ajuns la 150,09 miliarde de leva, echivalentul a 70,2% din PIB, cu o creștere anuală de 13,6%.
Banca Națională a Bulgariei (BNB) și băncile estimează că, din cele aproximativ 30 de miliarde de leva aflate în circulație, cel puțin 10 miliarde provin din economia subterană, iar unele estimări ajung până la 20 de miliarde. O mare parte din acești bani provine din tranzacții dubioase și moșteniri ciudate.
Din punct de vedere tehnic, instituțiile bancare sunt pregătite pentru tranziția la euro, dar rămâne dilema cum va absorbi economia „legalizarea” bruscă a unei părți din moneda din umbră și efectul asupra prețurilor și creditului.
Sistemul se confruntă în prezent cu un val de depuneri de numerar cu proveniență discutabilă: „împrumuturi” restituite după 50 de ani, plăți întârziate cu 20 de ani, avansuri pentru contracte încă nesemnate sau bani „găsiți” în casa bunicilor chiar înainte de vânzare.
Achiziția de mașini noi a „explodat”
Totodată, se observă și o explozie a cumpărării de mașini noi, cu o creștere de 27,4% într-un an, ceea ce plasează Bulgaria pe locul doi în UE. Există suspiciuni că o parte dintre achizițiile, mai ales de lux, sunt finanțate cu astfel de fonduri.
La depuneri în numerar peste 10.000 de leva trebuie completată declarație de proveniență, iar explicațiile sunt de-a dreptul amuzante.
Cum au ars 30.000 de leva într-o bancă
Într-un caz neobișnuit, circa 30.000 de leva au ars într-o sucursală bancară din Gorna Oriahovitsa, după ce un bărbat în vârstă a depus 4.000 de leva presărați cu naftalină împotriva moliilor.
Particulele de naftalină au intrat în sistemul de climatizare și, din cauza temperaturii, o parte din bancnotele aflate în trezorerie s-au aprins; din 200.000 de leva depozitați, 30.000 au fost distruși.
Cu câteva zile înainte de introducerea euro la 1 ianuarie 2026, băncile din Bulgaria sunt „îngropate” în leva, iar cererea de euro a crescut atât de mult încât unele case de schimb au introdus limite la cumpărare.
Prețurile locuințelor au luat-o razna
Banii gri își caută legitimitatea nu doar prin intermediul sistemului bancar. Piața imobiliară este în plină expansiune: prețurile proprietăților au crescut în medie cu 15,4% în 2025, iar în orașele mari saltul ajunge la 20%.
Există, de asemenea, o creștere bruscă a achizițiilor de mașini noi, care s-au mărit cu 27,4%, plasând Bulgaria pe locul al doilea în UE la acest indicator, după Lituania.
Acești bani sporesc presiunea inflaționistă fiind cheltuiți intensiv înainte de introducerea monedei euro; inflația anuală este de peste 5%, iar băncile stimulează depunerea de bani pentru a reduce presiunea, inclusiv prin eliminarea comisioanelor pentru depunerea de leva.
Creditarea rămâne la un nivel ridicat
În paralel cu creșterea depozitelor, creditarea rămâne, de asemenea, la un nivel ridicat. Volumul total al creditelor depășește 120 de miliarde de leva, împrumuturile acordate gospodăriilor fiind de aproximativ 55 de miliarde, iar peste jumătate dintre acestea sunt ipoteci, crescând cu aproape o treime într-un an.
BNB avertizează că pe termen scurt acest lucru crește profiturile băncilor, dar pe viitor creează un risc pentru stabilitatea acestora, în special pe fondul unui mediu geopolitic incert și al posibilelor șocuri la adresa exporturilor, consumului și investițiilor.
Acesta este motivul pentru care banca centrală menține rezervele de capital anticiclice la 2% cel puțin până în primul trimestru al anului 2027, ca măsură de protecție împotriva pierderilor viitoare.
Ce impact are moneda euro asupra prețurilor
Articolul subliniază că creșterea prețului multor alimente și servicii nu se datorează direct introducerii monedei euro, ci unor factori mai largi, inclusiv inflația globală și energia scumpă.
Este dat exemplul Croației: introducerea monedei euro a crescut inflația cu doar aproximativ 0,3-0,4 puncte, prețurile pentru două treimi din bunuri rămânând neschimbate, scăzând cu 25% și crescând cu 10%.
Mai vizibilă este creșterea prețurilor la serviciile fără concurență externă puternică (restaurante, cosmetice, saloane de coafură, servicii medicale), unde întreprinderile „rotunjesc” prețurile în sus la schimbarea valutelor.
Lecții din alte țări
O analiză a Slovaciei, Estoniei, Letoniei și Lituaniei arată că înainte și imediat după adoptarea monedei euro există adesea o creștere a creditelor, investițiilor, salariilor și proprietăților, ceea ce duce la o creștere a prețurilor, în special pentru servicii și imobiliare, și apoi la stabilizare.
În țările cu o piață mică, concurență slabă și servicii slab reglementate, cererea crescută se transferă ușor în inflație.
Pentru Bulgaria, întrebarea-cheie, conform articolului, este ce se va întâmpla cu cele 10-20 de miliarde de leva de bani gri care își caută acum legitimitatea și cum va afecta acest lucru prețurile, piața imobiliară și calitatea portofoliului de credite după 1 ianuarie 2026.
Trecerea Bulgariei la moneda euro ar putea avea un impact semnificativ asupra preţurilor vacanţelor pentru turiştii români. Conform unui comunicat de presă al platformei online de turism Travel Planner, remis Libertatea, în primăvara anului 2026, tarifele pentru sezonul estival ar putea creşte cu 5-10%. Această majorare ar fi cauzată de costurile mai ridicate pe care unităţile de cazare le vor avea pentru aprovizionare, utilităţi şi personal.
