MENIU CAUTĂ
CAMERA ASCUNSĂ/ ”La vânătoare” de produse tradiționale
VIDEO

CAMERA ASCUNSĂ | Haos pe piața produselor tradiționale românești! Unele sunt aduse din Ungaria, altele sunt făcute în abatoare

Radu Tutulan

De câțiva ani suntem aproape „bombardați” cu produse tradiționale. Fie că sunt în piețe, la târguri ori în standuri special amenajate prin marile magazine, toate promit că „sunt după o rețetă originală”, „au ingrediente românești!”, „n-au aditivi sau consevanți”. Un reporter Libertatea a încercat să afle care e situația reală.  

  •  Ordinul 724/1082/360/2013 stabilește că produs tradițional poate fi doar preparatul obținut după o rețetă autentică românească, cu ingrediente românești, fără aditivi sau conservanți
  • În prezent, mii de comercianți vând „produse tradiționale” care nu respectă nici măcar un criteriu stabilit de Ministerul Agriculturii
  • În Piața Obor din București, un magazin care vinde „produse tradiționale”, aduce majoritatea preparatelor din Ungaria, acestea fiind pregătite, culmea, după rețete maghiare
  • În Piața Progresul, unul din magazinele cu „produse tradiționale din Sibiu' vinde mușchi file preparat în măcelăria din spatele pieței
  • Autoritățile se feresc să explice cine ar trebui să aplice legea și nici nu spun dacă oamenii sunt înșelați când intră într-un magazin de „produse tradiționale”, unde li se vând mezeluri obișnuite

În urmă cu 5 ani, Ministerul Agriculturii și Autoritatea pentru Protecția Consumatorului (ANPC) elaborau un ordin comun prin care erau stabilite foarte clar condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un preparat pentru a fi denumit produs tradițional.

Din acel moment a fost realizat un Registru Național al Produselor Tradiționale, iar toți producătorii își puteau înscrie preparatele în acest document online. Iar dacă produsele respectau criteriile impuse, primeau un certificat de atestare și dreptul de a pune pe eticheta produsului logo-ul și denumirea de „produs tradițional”.

Dar pentru comercianți acest ordin nu a reprezentat un impediment, fiindcă au putut scrie în continuare pe firme, pe bannere, pe pancarte și pe orice element publicitar că vând „produse tradiționale”, chiar dacă nu au la vânzare nici măcar un preparat înscris în Registrul Național al Produselor Tradiționale!

Made in …Ungaria

Un reportaj cu camera ascunsă realizat de reporterul Libertatea în Piața Obor demonstrează cât de înșelătoare pot fi reclamele. De exemplu, pe firma magazinului Astona Exclusiv scrie cu litere uriașe „produse tradiționale”, iar în vitrina frigorifică sunt expuse la vânzare „slănină ardelenească”, „pastramă țărănească”, „jumări” și alte zeci de preparate. Dar când cerem detalii vânzătoarei despre preparate, aflăm un lucru uimitor:

„Noi avem cele mai multe produse din Ungaria, le aducem de acolo. Mai lucrăm și cu câțiva de aici (producători români – n.r.), dar foarte puțini. Ungaria e baza!”

Tradițional de la Sibiu, preparat la măcelărie în București

La un magazin, culmea, tot cu „produse tradiționale de la Sibiu”, dar din Piața Progresul din sectorul 4 al Capitalei, vânzătoarea ne garantează că toate produsele sunt 100% românești, tradiționale, că respectă rețetele, că nu au conservanți sau aditivi alimentari.

Cu toate astea, nici unul nu are atestat de „produs tradițional” eliberat de Ministerul Agriculturii. Iar pentru a ne convinge să cumpărăm un mușchi file, care seamănă izbitor cu un preparat similar pe care îl găsim în marile magazine, ne dă argumentul suprem:

„E un mușchi file foarte bun! E făcut de măcelarii noștri chiar aicea, avem măcelărie lângă pește…

Unde?!

În spate la hala de pește.

A, aici în București?!

Da, și astea sunt foarte proaspete…”

Am întrebat-o de ce nici un preparat din carne nu are atestat de produs tradițional, ne-a explicat că „toată săptămâna vine doctoru (veterinar – n.r.) și le face analize și de asta nu mai e nevoie ca să le mai înregistrăm”.

Autoritățile știu legea, dar nu spun cum se aplică

Libertatea a trimis la Protecția Consumatorului (ANPC) o solicitare în care a cerut instituției să precizeze dacă magazinele care fac reclamă și susțin că vând produse tradiționale, fără a avea nici măcar un preparat înregistrat oficial ca tradițional, încalcă legea și îi induc în eroare pe oameni. După aproape 20 de zile a venit răspunsul, semnat chiar de Marius Pîrvu, președintele ANPC, în care a enumerat prevederile legii. Atât.

Un răspuns similar a fost oferit de Ministerul Agriculturii, care a precizat, în plus, că referitor la aspectele privind publicitatea incorectă a consumatorilor asupra produselor, menționăm că acestea sunt de competența Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor'.

Așadar, din răspunsurile transmise de cele două instituții e clar că un comerciant nu are voie să scrie pe eticheta preparatului că e produs tradițional' decât dacă e înscris în Registrul Național al Produselor Tradiționale. Dar nu e nici o problemă dacă scrie mare, pe firmă, că vinde produse tradiționale, deși are în raft mezeluri obișnuite.

Adevărata miză, prețul de vânzare

Producătorii români au explicat pentru Libertatea că adevărata miză a acestor „preparate tradiționale” o reprezintă prețul la care sunt comercializate mezelurile.

„La supermarket luăm mușchiul file cu 25 de lei pe kilogram. Dar dacă ne ducem la un magazin care se laudă că vinde produse tradiționale, același produs îl cumpărăm cu 30-40 de lei. De fapt, asta e adevărata miză, fiindcă acești falși producători nu sunt decât niște speculanți, care vând scump un produs de duzină”, a declarat Ioan Tătăran, președintele Asociației Producătorilor de Produse Tradiționale și Ecologice Maramureș (APPTE).

Acesta se mai plânge că tocmai legea care ar trebui să-i protejeze pe producătorii de preparate tradiționale și să-i diferențieze de alți comercianți care vând cărnuri și mezeluri îi dezavantajează.

Cum ne dăm seama dacă e produs tradițional

Singura modalitate certă de a fi siguri că un preparat este produs tradițional autentic e, până la urmă, tot eticheta impusă de Ministerul Agriculturii. Acel mic logo pe care scrie „produs tradițional” e, în momentul de față, singura variantă prin care preparatele românești se pot deosebi de alte preaprate.

„Mezelurile tradiționale sunt mici, au un aspect nu prea comercial, carnea are o culoare închisă, spre negru uneori, iar în cazul preparatelor afumate, dacă dai cu degetul pe deasupra lor, îți rămâne negreala din funingine pe mână. Plus că niciodată nu o să vedeți o cantitate prea mare de cărnuri la tarabele celor care vând produse cu adevărat tradiționale, fiindcă acele preparate nu rezistă foarte mult, deoarece nu conțin conservanți”, sunt sfaturile președintelui APPTE pentru cei care vor să facă diferența între un produs tradițional românesc și unul obișnuit.


Citește și:

Libertatea a refăcut o fotografie după 6 ani cu aceleași personaje: trei copii romi, aruncați de stat într-un centru de plasament dur! Povestea lipsei de șansă din România

Comentarii