Cât costă cu adevărat prevenția în România? Dr. Daciana Toma, laureata Galei Doctorului Digital: „Este aproape imposibil să faci ecografii sau mamografii decontate”

Factura sănătății: Cât este investiția anuală în 2026

Conform unei simulări realizate de clinica CEC Medical, genul și vârsta dictează costul pachetului de bază. Femeile poartă povara financiară cea mai mare din cauza investigațiilor suplimentare obligatorii.

Minimumul recomandat de medicii de familie include: hemoleucograma completă, glicemia, profilul lipidic (colesterol, trigliceride), transaminazele hepatice, creatinina, VSH-ul și un sumar de urină. Pachetul de bază, la clinici private din București sau din orașe mari, costă între 180 și 280 de lei.

La acestea se adaugă TSH-ul (funcție tiroidiană) – cu precădere important pentru femei -, vitamina D și, după 40 de ani, un EKG și o ecografie abdominală.

,,Din păcate, acestea cred că sunt costurile, de aceea este nevoie de asigurare medicală. pentru că sănătatea costă și nu este deloc ieftină. Problema la noi e că deși ai asigurare, nu reușești să faci diverse investigații și atunci ajungi sa plătești dacă ai posibilitatea!”, semnalează Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) din România.

,,Românii merg la medic abia când doare și problema de sănătate e chiar avansată. Statistica o confirmă: România alocă doar aproximativ 24 de euro pe locuitor pentru prevenție, conform ultimului raport European State of Health 2025, și cheltuiește mai puțin de jumătate din media Uniunii Europene pe sănătate în general, circa 1.800 euro față de media europeană de 3.600 de euro. Consecința? Suntem pe primele locuri în UE la diagnosticare târzie și decese din cauze tratabile”, explică dr. Narcisa Calotă, medic fondator al clinicii CEC Medical. 

Barierele sistemului medical: „Un dans birocratic”

Dr. Daciana Toma, vicepreședinte SNMF și laureată la Gala Doctorului Digital 2026, susține că analizele sunt teoretic decontate „peste plafon”, dar în realitate este un blocaj. Este aproape imposibil să găsești furnizori în contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru ecografii mamare, mamografii sau investigații DEXA preventive.

„Este aproape inutil să eliberez bilete de trimitere pentru mamografii sau ecografii mamare, deoarece nu găsesc furnizori care să aibă contract cu Casa. Restul investigațiilor reprezintă un adevărat «dans» birocratic. Mamografia cu tomosinteză nu este decontată decât pe internare de zi. Cât despre DEXA, este aproape imposibil să găsești un loc decontat”, precizează medicul.

Rozalina Lăpădatu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA), explică decalajul de costuri prin nevoile specifice feminine:

• Investigații scumpe: Mamografiile sunt mult mai costisitoare decât analiza PSA pentru bărbați.
• Predispoziții hormonale: Femeile sunt mai predispuse la afecțiuni endocrinologice, necesitând monitorizări constante.
• Capcana decontării: ,,Statul decontează adesea doar mamografiile 2D; tehnologia 3D cu tomosinteză, vitală pentru depistarea tumorilor mici, trebuie plătită din buzunar”, subliniază Rozalina Lăpădatu.

Testarea HPV: Doar pe hârtie

Deși bugetul pentru prevenție în 2026 a crescut cu 33% (1,2 miliarde de lei), realitatea din teren arată că banii nu garantează accesul. Anumite testări, precum HPV, sunt blocate de lipsa normelor în laboratoare. „Testarea HPV este doar pe hârtie. Nu există program național de screening funcțional”, afirmă dr. Daciana Toma.

Din perspectiva pacienților cu boli rare, prevenția este vitală pentru a opri agravarea bolii, însă nu toată lumea are nevoie de un pachet complet anual și nici nu și-l permite.

,,Prevenția e foarte importantă și merită să investim în ea, chiar atunci când vorbim despre prevenirea agravării bolii.  Dar nu toată lumea are nevoie de un pachet complet, în fiecare an și, nici nu și-l permite toată lumea”, subliniază Dorica Dan, președintele Alianței Naționale pentru Boli Rare (ANBR).

E nevoie de screening național, nu oportunist

În opinia lui Radu Gănescu, prevenția dacă nu e făcută în masă, ca și screeningul, nu va fi nici un câștig pentru sistemul de sănătate.

,,La noi se face screening „oportunist”, nu național. Testarea a doar 150.000 de persoane dintr-o cohortă de milioane nu este screening real. Sistemul funcționează în silozuri; laboratoarele fac doar ce este profitabil financiar”.

Marinela Debu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice (APAH), completează tabloul unui sistem fragmentat atrăgând atenția asupra nedecontării zilelor libere necesare pentru proceduri ca colonoscopia.

„Pentru prevenție, statul ar trebui să ofere concediu medical plătit. Statul câștigă pe chestia asta, nu pierde”.
Rozalina Lăpădatu, președinta APAA (Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune), confirmă acest blocaj și atrage atenția asupra modului în care spitalele pasează responsabilitatea: „Spitalele au început să aibă probleme și trimit pacienții să-și facă analizele în ambulatoriu, pe bilet de trimitere, pentru că nu mai au bani să le facă pe internare de zi. Dar când te duci cu biletul de trimitere în ambulatoriu, durează foarte mult, nu găsești locuri sau sunt condiții pe care nu le poți îndeplini. De exemplu, la mamografie se decontează doar varianta 2D. Dacă vrei 3D cu tomosinteză, mult mai avansată și utilă pentru a vedea leziuni mici, trebuie să plătești”, explică Rozalina Lăpădatu.

Ea a oferit și exemplul dramatic al pacienților cu scleroză multiplă: „Dacă un pacient are nevoie de RMN pe trei segmente (creier, cervical, lombar), sistemul decontează adesea doar unul. Restul sunt amânate sau plătite de pacient, ceea ce distruge ideea de monitorizare corectă.”

Dorica Dan crede că ar fi util un ghid clar care să delimiteze investigațiile obligatorii de cele opționale, iar Daciana Toma îndrumă pacienții să se îndrepte spre astfel de ghiduri de prevenție și spre medicii de familie care le pot indica pachetele de analize și investigații preventive.

,,Atunci când vorbim de medicină personalizată, abordarea anuală uniformă s-ar putea să nu fie cea mai eficientă soluție pentru toată lumea”, spune Dorica Dan.

Pentru o mare parte din populația României, costul prevenției este o barieră de netrecut, suma necesară fiind adesea egală cu veniturile pe o lună întreagă, după cum spune Marinela Debu. „1.900 de lei până la 6.000 de lei… înseamnă pentru mulți oameni minim un salariu, chiar două. […] Foarte mulți oricum fac analizele cu bani, în sistemul medical privat, pentru că dacă vrei să faci prevenție la stat, depinzi de fonduri, iar omul de multe ori nu știe unde să se ducă, nu știe cine are contract.”

Această povară financiară îi face pe mulți să renunțe, iar România se clasează pe ultimul loc la cheltuieli pe sănătate în UE.

Daciana Toma, medic de familie, premiată la prima ediție a Galei Doctorului Digital, a semnalat în luna februarie că biletele de trimitere pentru prevenția cancerului nu sunt onorate de toți furnizorii în contract cu CNAS.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE