Capcana cifrelor INS despre emigraţie. Sociologul Barbu Mateescu: „Dacă rămânem la nivelul «Câţi mai suntem?», nu obţinem nimic”
Urmărește Libertatea in Google Discover
Institutul Național de Statistică a publicat joi cele mai recente date despre populaţia României. În ultimul an, populația a scăzut cu 125.500 de persoane, din cauza sporului natural negativ şi a emigraţiei. Cifrele acestea spun însă doar o parte a realității.
Cuprins:
Libertatea a discutat cu sociologul Barbu Mateescu pentru a vedea care este situaţia din spatele acestor cifre.
În primul rând, fenomenul migraţiei este prezentat în spaţiul public în termeni mai dramatici decât este cu adevărat. Asta nu înseamnă că plecarea din ţară nu este o problemă reală, însă nu se vorbeşte la fel de mult şi despre cei care se întorc - iar numărul lor este mare, pentru că mulţi români prestează în străinătate munci sezoniere.
În al doilea rând, autorităţile nu trebuie să rămână blocate în simpla idee de a ne număra. "Câţi mai suntem?" este o întrebare în spatele căreia trebuie să stea şi soluţii. Mărimea populaţiei, în sine, nu este un semn al bunăstării.
„Diaspora nu e undeva, departe”
Sociologul Barbu Mateescu a declarat, pentru Libertatea că diaspora nu trebuie privită ca un grup distinct de românii din ţară atunci când facem calcule cu privire la migraţie.
"Nu înţelegem, foarte mulţi dintre noi, cel puţin, că migraţia românilor în străinătate nu este în majoritatea cazurilor definitivă. Nu există un zid, cum era înainte de 1989: Gata, nu te mai întorci!", susţine el.
Mulţi dintre cei care pleacă prestează în străinătate munci sezoniere, ceea ce îi face pe aceştia să trăiască o perioadă în ţară şi o altă perioadă afară.
Cifrele INS au ajuns să fie interpretate în spaţiul public eronat. Ele ar arăta că 238.000 de "români" au emigrat, iar 181.000 de "străini" s-au mutat în România. În realitate, marea majoritate a celor 181.000 de oameni număraţi de INS la întoarcere sunt dintre cei 238.000 număraţi la plecare.
Nu e ca şi când există diaspora, undeva departe: «Aici suntem cei care suntem în ţară şi suntem două grupuri total diferite». Nu e ca şi când există o singură direcţie, din România pleci şi cu asta, basta.Barbu Mateescu, sociolog
O sursă a neînţelegerii este şi modul în care aceste date despre migraţie sunt reflectate în presă. De multe ori, informaţia este viciată în căutarea de senzaţional, spune sociologul.
Pe de altă parte, fiecare apreciază diferit proporţia emigraţiei româneşti.
"Când spunem că migraţia din România este foarte mare, în Moldova lumea dă din cap. În Transilvania, unde sunt foarte multe locuri de muncă şi nu se migrează aşa mult, lumea e un pic surprinsă. Nu e un fenomen cu care să se confrunte atât de mult", spune Barbu Mateescu.
Obsesia de „a ne număra”
În luna iulie, ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia Intotero, a repetat o declaraţie controversată, făcută iniţial anul trecut. Aceea că sunt aproape 10 milioane de români în diaspora.
"Calculul e puţin ca la Pristanda. Hai să adunăm şi vlahii din fosta Iugoslavie, care mulţi dintre ei nu mai au nicio legătură, românii emigraţi în America acum 50-60 de ani, mulţi dintre ei nu mai vorbesc română. E un calcul mai fistichiu, simbolic", spune Barbu Mateescu.
Datele nu prezintă situaţia într-un mod realist. În plus, problema reală a României nu stă în cifre absolute, ci în nivelul de trai şi oportunităţile oferite celor care trăiesc aici.
Nu suntem o ţară mai fericită, mai bogată, dacă suntem 25 de milioane pe glob sau 22 de milioane. Rusia şi China au populaţii mult mai mari. Calitatea vieţii e mult mai proastă. Austria şi Elveţia au populaţii mult mai mici. Calitatea vieţii e mult mai bună. Dacă rămânem la nivelul acesta, de câţi suntem, nu obţinem nimic.Barbu Mateescu, sociolog
Desigur, o ţară are avantaje în a avea o populaţie numeroasă: forţă de muncă mai mare, atractivitate pentru investitori, consum ridicat. În plus, România se confruntă şi cu problemele ridicate de decalajul între cetăţenii aflaţi în activitate, plătitori de pensii, şi pensionari.
De aceea, spune Barbu Mateescu, autorităţile ar trebui să se concentreze pe creşterea nivelului de trai, care va rezolva şi problema emigraţiei.
„Diaspora vrea ce vor şi românii din ţară”
Natalia Intotero, în declaraţiile privind cei aproape 10 milioane de români de peste graniţe, a spus şi motivele identificate pentru plecarea lor: corupţia, lipsa infrastructurii, lipsa oportunităţilor, a locurilor de muncă.
Sunt cauze corect identificate, crede Barbu Mateescu. De asemenea, acestea sunt şi motivele pentru care cei din ţară pleacă, dar şi cele pentru care cei din străinătate nu se întorc. Nu e nevoie de soluţii radical diferite pentru a-i aduce pe cei plecaţi înapoi.
"Sunt şi lucrurile pe care le vor românii din ţară. Nu este ca şi cum priorităţile pe care trebuie să le ai ca Guvern pentru a aduce înapoi diaspora ar fi diferite de cele de care au nevoie românii din ţară ca să se simtă bine".
Sociologul Dan Nicula a avut o intervenție telefonică în timpul emisiuniiAdriana Nedelea LA FIX, în care a vorbit și el despre acest subiect. Urmăriți VIDEO:
