Carburanți, mâncare, credite, construcții. Cum ne-a afectat economic războiul declanșat de Rusia în Ucraina

Invadarea Ucrainei de către Rusia a dus aproape instantaneu la creșterea prețului carburanților, după ce prețul pentru barilul de țiței a sărit de la 100 de dolari la un nivel de 130 de dolari.

Acest lucru a dus, mai departe, la luarea cu asalt a benzinăriilor din România, de teama că benzina și motorina ar putea ajunge 10-11 lei pe litru.

Ulterior, prețul petrolului a scăzut cu 30%, până sub 100 de dolari pe baril, dar carburanții nu s-au ieftinit cu mult.

Carburanții s-au scumpit din nou

Miercuri, prețul motorinei creștea din nou, la peste 8 lei pe litru, după ce țițeiul a urcat la 116 dolari pe baril.

Președintele Joe Biden vine în Europa pentru un summit NATO, iar teama este că Uniunea Europeană va anunța un embargo asupra petrolului din Rusia, care face ca prețurile să crească.

Uniunea Europeană (UE) importă din Rusia 25% din necesarul său de țiței. Aceasta din urmă este responsabilă pentru 13% din exporturile mondiale de petrol.

Gaze plătite în ruble?

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat miercuri că a instruit Gazprom să ceară plata gazelor doar în ruble pentru statele „neprietene”. Acest lucru înseamnă toată Uniunea Europeană, inclusiv România, la care se adaugă state precum SUA sau Marea Britanie, care au impus sancțiuni împotriva Rusiei.

Pe de altă parte, UE ia în considerare altceva: cumpărarea în comun a gazelor de la Gazprom, conform unor surse citate de Reuters.

Cumpărarea comună de gaze crește puterea de negociere a blocului european și vine după ce uniunea a făcut același lucru și la achiziția de vaccinuri în pandemie.

Panică la ulei, îngrijorare la mâncare

După asaltul asupra benzinăriilor, a venit rândul supermarketurilor, unde rafturile de ulei au fost luate cu asalt de frica scumpirilor.

Teama vine din faptul că Ucraina este cel mai mare exportator de floarea-soarelui din lume, fiind responsabilă pentru până la 46% din producția de floarea-soarelui și ulei de șofrănel, potrivit Time, care citează Observatorul pentru Complexitate Economică.

Al doilea producător mondial este Rusia, cu o cotă de 23%.

Creșteri de prețuri sunt preconizate și la carne. Fermierii dau vina pe creșterea prețului furajelor.

Problema este că acum ar trebui să aibă loc campania de însămânțare de primăvară, însă Ucraina este în plin război.

Potrivit BNN Bloomberg, fermierii ucraineni ar putea semăna în acest an doar 3,5-4 milioane de hectare de floarea-soarelui, față de 6,8 milioane anul trecut și asta doar în scenariul optimist în care războiul se va termina repede.

Michael Fakhri, raportor special al Organizației Națiunilor Unite pentru alimentație, a avertizat zilele trecute că invazia Ucrainei ar putea duce la foamete globală, conform unui comunicat oficial.

Egiptul, Turcia, Bangladesh și Iranul importă 60% din grâul consumat din Rusia și Ucraina, în vreme ce Libanul, Libia, Tunisia, Yemenul și Pakistanul sunt și ele dependente în proporție mare.

Scumpiri accelerate la îngrășăminte

Concomitent, un factor suplimentar de stres pentru fermierii din toată Europa, inclusiv România, îl constituie scumpirea accelerată a îngrășămintelor.

Potrivit Reuters, care citează o notă a băncii olandeze Rabobank, Rusia și Belarus acontau împreună 40% din exporturile mondiale de îngrășăminte de potasiu.

Adițional, Rusia furnizează 22% din exporturile globale de azotat de amoniu și 14% din cele de uree.

În țara noastră, combinatul chimic Azomureș a fost închis în luna decembrie din cauza prețului gazelor.

Probleme în construcții

Un alt set de probleme apare în construcții, după ce prețul materialelor a crescut pe bursele de profil, iar lanțurile de aprovizionare au fost afectate.

Florin Spătaru, ministrul economiei, a declarat miercuri, la Digi24, că acum combinatul siderurgic de la Galați, deținut de grupul Liberty, funcționează cu o capacitate mai redusă, din cauza problemelor de pe lanțurile de aprovizionare, dar a subliniat că societatea va lua măsuri pentru revenirea la producția normală.

Concomitent, combinatul de la Târgoviște urmează să intre în operare, conform oficialului. Acesta a fost achiziționat recent de către grupul italian Beltrame.

În ceea ce privește prețurile, într-adevăr, avem aici o problemă și ar trebui să intervenim la Guvern împreună cu factorii decidenți pentru a putea să continuăm proiectele pe care le avem și pentru a putea să ne îndeplinim acele obiective care sunt asumate atât prin PNRR, cât și prin fondurile structurale pe care le avem la dispoziție.

Florin Spătaru:

Conform Bloomberg, prețul oțelului a ajuns la maxime istorice în urma bombardamentelor din Ucraina.

Potrivit sursei citate, prețul tonei de oțel a ajuns la 1.400 de euro, cu 250% peste nivelul din 2019, iar prețul tonei de fier-beton a crescut la 1.140 de euro, fiind cu 150% peste nivelul de dinainte de pandemie.

Oțelul și produsele derivate sunt folosite atât în construcții, cât și în industria auto.

Credite mai scumpe, rate mai mari

Efectele nu se reduc doar la produse, ci ajung și la serviciile financiare. Mai exact, cresc ratele la creditele pe care românii trebuie să le returneze.

Acest lucru vine după avansul indicelui ROBOR, în funcție de care se calculează dobânzile la creditele vechi.

Indicele ROBOR la 3 luni a ajuns miercuri la 4,55%, iar indicele ROBOR la 6 luni – la 4,65%, conform datelor Băncii Naționale a României (BNR).

Spre comparație, în data de 23 februarie, cu o zi înainte de atacarea Ucrainei, indicele ROBOR la 3 luni era 3,56%, iar ROBOR la 6 luni era 3,80%, arată datele BNR.

Indicele ROBOR se folosește ca referință pentru creditele luate înainte de luna mai 2019.

După această dată a fost introdus un alt indicator, numit IRCC. Acesta urmărește evoluția ROBOR, dar cu o întârziere de câteva luni.

Perturbări în producția de cipuri

În fine, războiul din Ucraina aduce o îngrijorare și mai mare în privința producției mondiale de cipuri.

Lumea este deja afectată de o penurie care a forțat producătorii auto să oprească fabricile din lipsă de semiconductori sau componente, fenomen care nu i-a ocolit nici pe producătorii de autoturisme din România.

Potrivit Quartz, Ucraina realizează 70% din exporturile globale de neon, un gaz nobil folosit la producția cipurilor. Atacul asupra Ucrainei a redus la jumătate producția, scria Reuters în data de 11 martie.

Neonul trebuie realizat la o puritate de 99,999% și doar puține fabrici din lume pot face asta. Producătorii ucraineni de neon sunt Iceblick, Ingas și Cryoin.

Producția de cipuri se bazează pe lasere care gravează circuite hiperfine pe wafere de silicon.

Laserele funcționează prin stimularea atomilor unor gaze nobile să producă lumină pe anumite lungimi de undă. Neonul reprezintă 95% din amestecul de gaze folosite, restul fiind argon și fluor.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro