Conform BNR, din numărul total de bancnote false, 100 au fost capturate de poliţie în cursul unor acţiuni specifice, înainte de a fi puse în circulaţie, iar 4.379 de falsuri au fost depistate în circulaţie, cu 82% mai multe decât în anul 2014.
Bancnota cu cel mai mare număr de falsuri înregistrate a fost cea de 100 lei, cu 2.976 de bucăţi (din care 30 de bucăţi capturate de poliţie). Pe locul al doilea s-a situat bancnota de 10 lei, cu un număr de 709 falsuri, iar pe locul al treilea bancnota de 50 lei, cu 678 de falsuri, din care 53 capturate de poliţie.
Cum depistezi banii falși
În momentul de față, pe piața monetară există cu precădere bancnote false atât de 10, cât și de 100 de lei.
În cazul bancnotelor de 10 lei există două emisii care circulă pe piață: una din 2005 și una din 2008. De asemenea, specificăm că în cazul bancnotelor, acestea au elemente de siguranță publice, dar și elemente de siguranță ascunse, astfel încât chiar și cele mai reușite falsuri să poată fi depistate de specialiști.
10 lei
La ce trebuie să fim atenți în cazul bancnotelor de 10 lei? Diferențe ce pot fi observate de o persoană neavizată:
– materialul: polimerul folosit în cazul bancnotelor false este mult mai rigid, decât în cazul celor autentice
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_4d28521c417e8935848153f073f49e99.jpg)
– cerneala de pe cele false merge ușor dacă sunt răzuite cu o monedă sau cu un metal
– culorile folosite în cazul celor false sunt mai închise
– bancnotele false sunt mai mici sau mai mari decât cele autentice
– în cazul bancnotelor false, pe partea transparentă există de obicei doar o singură pensulă, iar pe cele autentice trei; cele false pot fi stropite sau murdărite chiar în această zonă, tocmai pentru a nu se observa lipsa celor două elemente
– în cazul bancnotelor false, reverul gulerului pictorului conține mai multe dungi decât în cazul bancnotelor autentice, hașurile sunt diferite
– stema României este roșiatică în cazul bancnotelor false, bordo în cazul celor autentice
– elementul auriu din spatele portretului pictorului Nicolae Grogorescu este supraimprimat în cazul banilor falși
– în cazul bancnotelor false lipsește firul de siguranță
– pot exista elemente de suprapunere față-verso în cazul celor false
– cu ajutorul unei lupe, se pot observa microtextul și filigranul neclare în cazul bancnotelor false.
– cu ajutorul unei lampe cu ultraviolete se pot verifica seriile banilor: în cazul bancontelor autentice seriile sunt întotdeauna portocalii, în cazul celor false, acestea sunt roșii (roșu aprins). Există și breloguri cu astfel de lămpi.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_bca6fa788b11d29b4f819bde0aa1834f.jpg)
100 de lei
În cazul bancnotelor de 100 de lei, o persoană neavizată poate întâmpina unele probleme în ceea ce privește identificarea falsurilor, dar și în acest caz, lampa cu ultraviolete este de mare ajutor. În cazul acestor bancnote, pe verso nu apare deloc microtextul inclus pe cele autentice, lipsește filigranul, elementul auriu este supraimprimat, microperforațiile (din dreptul florii), care pot fi văzute doar la lumină sunt perfecte în cazul celor autentice, în timp ce, în cazul banilor falși acestea pot avea spații între ele, cerneala folosită își poate schimba culoarea odată cu trecerea timpului, lipsește firul de siguranță, imprimarea este făcută în relief, lipsește banda iridescentă care e vizibilă doar prin înclinare, pot exista suprapuneri față-verso, iar fereastra transparentă nu conține cele două măști de teatru stilizate.
Sursa: transilvaniareporter.ro
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email [email protected]
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_28928515823b26e87b67b29a8abe97fc.jpg)

:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_5735700dc01559a8c7280711a3c29979.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_399c2de5a872b0eec7a159f980c4931b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_15beb6de7362fbdf80e9fcba67f2a99a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_19604b9a6227a5e3d148fb3bca641fd6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_cd783d11612da1c7dce01533ed819c13.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_69f03ce1f07364c8891a631264f91ee1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_84019765047c971d53e53da3afd52041.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_db687c34daa50ba9a989a1d0671e70f5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_ceb02219bf4739fa987f72cc0f273760.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.