Cât să mai răbdăm, domnilor?

România a devenit, în ultimii ani, un imens furnicar de ma­­­­­­­şini. În fiecare zi, pe şoselele patriei, şoferii duc adevărate războaie civile pentru cuceri­­­­­­rea ultimilor metri pătraţi de şosea care mai sunt disponibili. N-au mai ră­mas mulţi. Drept pentru ca­re, în curând, pur şi simplu nu vom mai avea pe unde să circu­lăm.

Și aceasta în timp ce politicienii, în speţă gu­vernanţii, se tot tâ­­­­­­răsc, de 20 de ani, în pro­­­­­iecte de infrastructură intermi­na­bile, pe care alţii, ja­­­­po­­­­­nezii de exemplu, le-ar fi făcut de pe o zi pe alta, iar vecinii noş­­­tri bat la uşi cu autostrăzi şi poduri ce nu-şi pot găsi la noi finalitatea. Li­bertatea vă pre­­­­zintă câteva dintre aceste proiecte care, dacă ar fi fost terminate, ne-ar fi prelungit viaţa, dar care, prin trenare, ne mă­nân­­că zilele.

Iată şoselele care „mănâncă” nervii şoferilor în fiecare zi

Autostrada Bucureşti – Braşov

Gândită încă de mai bine de 17 ani, autostrada Bu­­­­­cu­­­­­reşti – Braşov a început să fie construită timid, abia în martie 2007, pe prima secţiune: Moara Vlăsiei – Plo­­­­­ieşti şi ceva mai târziu pe tronsonul Bucureşti – Moa­­­­­ra Vlăsiei. Dar cum se întâmplă în România, lucrările au fost oprite pentru că statul n-a plătit încă expro­­­­­prierile pentru terenurile din zonă, siturile arheolo­gice descoperite tocmai acum în zonă nu au fost rezolvate legal, iar Ministerul Transporturilor s-a gândit între timp să schimbe soluţia tehnică de construcţie. Proiectul autostrăzii e împărţit pe patru tronsoane de lucru, ce totalizează 164 de kilometri. Distanţa ar putea fi parcursă astfel în aproximativ o oră şi jumătate, iar DN 1, cea mai infernală şosea din România, ar fi degrevată de o bună parte din volumul uriaş de maşini. Lucrarea e estimată la 1,8 miliarde de euro şi are termen oficial de finalizare în 2010. Cum a trecut mai bine de un an şi jumătate de la începerea lucrărilor şi nici un kilometru n-a fost finalizat, nimeni nu ştie exact care mai e termenul, de fapt.

Autostrada Transilvania  Bechtel

De departe, cea mai controversată lucrare de infrastructură din România e autostrada Transilvania, Braşov-Borş, care ar trebui să conti­nue şoseaua similară dinspre Bucureşti. Începută în vara lui 2004, şoseaua n-a fost dorită de Comisia Europeană, care a considerat că nu poate finanţa două proiecte practic paralele, primul fiind deja trasatul coridor IV pan-european, Nădlac – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Constanţa. Guvernanţii n-au ţinut cont de asta şi au acordat contractul americanilor de la Bechtel, lucrarea fiind finanţată acum de la buget. Adică, fonduri date cu picătura. Fostul ministru al transporturilor, Radu Berceanu, a declarat că, la cum se desfăşoară lucrările acum, cei 415 km de autostradă vor fi finalizaţi în aproximativ 10 ani şi vor costa 7 miliarde de euro, cu tot cu penalităţi, întârzieri şi alte cheltuieli.

Sistematizarea DN1 în zona Bă­­­nea­­­­sa – Otopeni

Din decembrie anul trecut, ar fi trebuit să se circule brici la ieşirea din Bucureşti pe DN1, acesta fiind termenul de finalizare a lucrărilor de sistematizare a zonei. Ce în­­­seamnă „brici”? Adică, şo­­ferii să circule deja prin pa­­­­sajul subteran, iar lucrările utilitare în zonă să fi fost de mult terminate. Ce se întâmplă acum? Haos, nervi, cozi kilometrice de maşini, călători către aeroport întârziaţi sau deja resemnaţi. În total, 45.000 de maşini tranzitează zilnic zona. Cu toate astea, constructorul portughez a mai cerut o suplimentare de fonduri de 1,4 mi­lioane de euro, ca să termine treaba pentru care a fost angajat, respectiv lărgi­­­rea drumului, două poduri, mai multe pasarele şi acum pasajul subteran, de 1,2 km. Deviz total: 39,5 milioane de euro, iar lucrările se pare că vor mai întârzia încă cel puţin şase luni.

Autostrada Soarelui, Cernavodă – Constanţa

Vara acestui an a consemnat un nou punct fierbinte pentru traficul din România. Este vorba de segmentul de drum Cernavodă – Constanţa, unde media de viteză în sezonul estival a cochetat cu 10 km/h, mii de şoferi fiind nevoiţi să parcurgă cei 50 de kilometri în ritm de melc, intervalul ajungând chiar la trei ore! Guvernul a promis – din nou! – că tronsonul împreună cu centura Constanţei vor fi gata în 2010, rod al unei investiţii de peste 397 de mi­lioane de euro. Greu de crezut, la cum se mişcă lucrurile acum!

Centura Capitalei – lărgire la patru benzi

Promise de mai bine de opt ani, lucrările de extindere la patru benzi a centurii de nord a Capitalei au început în 2008 şi vor costa 238 milioane euro. Șoferii ca­re acum blesteamă toţi sfinţii pe inelul Capitalei ar trebui să circule pe un drum lărgit din 2009, măcar între DN1 Bucureşti-Ploieşti, Autostrada Bucu­reş­ti-Piteşti şi Autostrada Soarelui. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a anunţat că a alocat în acest an 605 milioane de lei pen­­­­tru lărgirea la patru benzi şi a zonei de sud a centurii Bucureştiului, lucră­­­­rile urmând să dureze 32 de luni. Nimeni nu ştie însă când vor şi începe efectiv.

 Autostrada Bucureşti – Piteşti – Sibiu – Nădlac

Dată în folosinţă în 1973, modernizată în anii ’80, apoi în 1995, re­construită în 2000, autostrada Bu­­­­cureşti – Pi­teşti rămâne o şosea cangrenată de gropi. Și chiar da­că România a pri­mit fonduri europene pentru construcţia celorlalte tronsoane, până la ieşirea din ţară, niciun alt kilometru nu a mai fost construit şi nimeni nu poate da un termen exact când vom putea circula, fără a ne pune în pe­ricol viaţa, până la Nădlac. Poate doar nepoţii noştri. Suma totală investită: 4,8 miliarde euro.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE