Cazul Caracal, după 7 ani. Procesul poliţiştilor care nu au căutat-o pe Alexandra Măceşanu se judecă la secret

Se fac 7 ani de când România a încremenit în suferinţă, ascultând vocea unei copile care  suna la 112 din casa unde fusese sechestrată. Alexandra plângea şi implora să fie salvată. Nu se afla în deşert sau pe vreun vârf de munte, ci pe o stradă din oraşul Caracal, dar autorităţile, în frunte cu Poliţia Română, au bâjbâit vreo 19 ore în căutarea ei. Și, când, în sfârșit, au intrat în curtea lui Gheorghe Dincă, n-au mai găsit decât un butoi de tablă pus pe pirostrii, iar sub el, cenuşă şi fragmente de oase umane.

Dintre toţi cei care şi-au dovedit incompetenţa în acele zile, au fost puşi sub acuzare doar patru poliţişti: Marian Vasile şi Eugen Țenea, de la postul din comuna Dobrosloveni, şefa lor din Osica, Violeta Mirea, şi Nicolae Mirea, comandant al Poliţiei din Caracal. Din martie anul trecut, procesul lor se judecă la Balş, iar Ministerul Afacerilor Interne e parte responsabilă civilmente, adică bun de plată, în cazul unei condamnări.

Nimeni nu-şi mai aduce aminte când a intrat vreun jurnalist în Judecătoria Balş. Am fost noi, anul trecut, tot la procesul poliţiştilor, dar acea şedinţă a durat 3 minute şi nu s-a întâmplat nimic memorabil atunci.

Între timp, instanţa a reaudiat 47 de martori, din rechizitoriu sau propuşi de inculpaţi. Iar la termenul de marţi, 23 iunie, urma să-i audieze pe părinţii Alexandrei Măceşanu, constituiţi părţi civile în dosar. Ei solicită 500.000 de euro daune morale.

Ce s-a discutat în sala de judecată, înainte ca şedinţa să fie declarată secretă

Şedinţa de marţi era programată să înceapă la ora 11:00. În sală au intrat părinţii Alexandrei şi inculpaţii Vasile şi Țenea, împreună cu avocaţii. Lipsesc soţii Mirea, dar e prezentă apărătoarea lor. Toți am amuţit în aşteptarea instanţei, iar în liniștea aproape deplină nu se mai aud decât zumzăitul aparatului de aer condiţionat şi un neon care filează. 

Când judecătorul Liviu Păun intră în sală, ne ridicăm în picioare, apoi grefiera face prezenţa, după citativ. Începe şedinţa, iar judecătorul aminteşte de un martor ce nu se prezentase la termenul trecut. Apoi, văzându-ne în sală, se opreşte şi ne spune: „Înţeleg că sunteţi de la presă?” „Da. Ziarul Libertatea.” „Eu mă opun, domnule preşedinte, prezenţei în sală! Nu sunt de acord”, intervine rapid avocata Badea, care-i reprezintă în proces pe soţii Mirea.

„Mai degrabă puteţi să vă adresaţi, cu privire la dosar, Biroului de informare şi relaţii publice”, ne îndeamnă judecătorul. „Dar şedinţa e publică”, ne apărăm noi. „Solicit ca la acest termen de judecată să se declare şedinţă secretă”, intervine avocata, vorbind peste judecător. „În ce temei?”, vrem să ştim. „Audiem părinţii minorei dispărute Alexandra Măceşanu şi vă daţi seama…”, ne explică magistratul. „Dar ce v-ar interesa din dosar? Noi ne apropiem de final. Au fost audiaţi martorii din rechizitoriu, vom audia la acest termen părţile civile, părinţii Alexandrei Măceşanu, şi la termenul următor îi audiem pe cei patru inculpaţi. Apoi dosarul va rămâne în deliberare. Iar prescripţia… la anul, în septembrie, e calculat. Cine este acreditat pe genul acesta de procese?”.

Îi răspundem că ambele avem acreditare la CSM, că am mai asistat la procese penale, că „ştim că şedinţa e publică şi vrem să vedem ce se întâmplă. Iar, având în vedere că azi vor fi audiate părţile civile, nu credem că se va intra în detalii ce ar putea impune secretizarea şedinţei. Deşi toate detaliile legate de acest caz, ştiţi foarte bine, au fost deja mediatizate, rechizitoriul DIICOT fiind public.”

„Având în vedere că astăzi audiem părinţii persoanei dispărute, nu ştiu….”, se gândeşte judecătorul. „Cel mai probabil, se va vorbi despre cum a fost căutată Alexandra”, îi spunem noi, adăugând că am consultat toate încheierile de şedinţă de până acum. „Dar dacă vreţi să vă adresaţi Biroului de informare şi relaţii publice…”, insistă judecătorul.

„Atâta vreme cât şedinţa este publică, avem dreptul să fim în sală”, insistăm noi „Avem cerere din partea doamnei avocat, să o declarăm nepublică”, ne spune magistratul. „Dacă dumneavoastră veţi aproba să fie declarată nepublică, ne vom supune deciziei.”

Atunci, instanţa pune în dezbatere cererea avocatei, ca judecată să fie declarată secretă. Iar procuroarea de şedinţă e de acord cu solicitarea. La fel, şi avocaţii inculpaţilor. Singurul care aprobă prezenţa presei în sală e apărătorul părinţilor Alexandrei.

Dar, „în temeiul art. 352, alin. (3) Cod Procedură Penală, declar nepublică şedinţa”, ne anunţă judecătorul. În articolul de lege invocat se spune că „dacă judecarea în ședință publică ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnității sau vieții intime a unei persoane, intereselor minorilor sau ale justiției, instanța, la cererea procurorului, a părților ori din oficiu, poate declara ședință nepublică pentru tot cursul sau pentru o anumită parte a judecării cauzei.”

Se invocă protejarea părinţilor Alexandrei, deşi ei s-au opus secretizării procesului 

Ne pregătim să ieşim din sală, iar judecătorul ne îndeamnă din nou să ne adresăm Biroului de Informare. „Dar de unde aţi luat la cunoştinţă de termenul de azi?”, vrea să ştie el. „De pe portalul instanţelor.” „Încheierile nu sunt pe portal.” „Încheierile sunt pe rejust.” „Şi aveţi acces la rejust?” „Da. Cu anonimizarea datelor cu caracter personal. Deci, ştim cum a decurs procesul, până acum. Că aţi dat termene scurte, că aţi audiat martori, că ei au fost citaţi cu mandat de aducere.” „Şi ce v-ar fi interesat?”, vrea să ştie magistratul.

Îi explicăm că această cauză este „de interes public. Pentru că e vorba despre foşti funcţionari publici şi vrem să vedem cum sunt judecaţi. Şi să păstrăm acest caz în atenţia publică.” „Dar azi se audiază părţile civile şi…”, spune judecătorul. „Părţile civile au fost de acord cu prezenţa noastră în sală!”. „Dar impactul psihologic nu e numai pentru părţile civile!”, spune judecătorul. „Doar un psiholog ar putea calcula acest impact…”.

Atunci, avocata care ceruse excluderea presei din sală se enervează şi invoc[ „lipsa de respect pentru timpul nostru. Nu putem să purtăm aceste discuţii!”. „În România europeană putem purta aceste discuţii. Pentru că justiţia nu e o treabă privată”, îi amintim avocatei. „Dar nu după ce s-a declarat şedinţa secretă”, se revoltă ea. Atunci, intervine judecătorul, care ne repetă, împăciuitor: „Pentru şedinţa de astăzi, dacă doriţi mai multe informaţii, vă adresaţi Biroului de Informare şi Relaţii Publice”.

„Nu are cu ce să ne ajute acel birou, domnule judecător”, îi explicăm. „Oricum, să ştiţi că noi vom scrie. Dar am înţeles. Am luat la cunoştinţă decizia dumneavoastră, o respectăm. Vă mulţumim frumos. Zi bună!”, le-am urât celor din sală şi am ieşit afară. 

În încheierea de şedinţă, publicată ulterior pe rejust, se precizează că instanţa a declarat „şedinţa nepublică la acest termen de judecată, având în vedere că urmează a fi audiate părţile civile, victima infracţiunii era minoră şi retrăirea momentelor dispariţiei fiicei acestora poate aduce atingere vieţii intime a acestora”.

Ce s-a întâmplat în sala de judecată, după ce reporterii Libertatea au fost daţi afară

Am aşteptat în curtea judecătoriei finalizarea şedinţei secrete. Iar ulterior, am aflat de la părinţii audiaţi şi de la apărătorul acestora, avocatul Aurel Moldovan, că avocaţii inculpaţilor au încercat, prin întrebări, să le paseze responsabilitatea pentru ceea ce i s-a întâmplat Alexandrei. 

„Au întrebat dacă familia Măceşanu cunoştea cu ce maşină urma să se deplaseze Alexandra şi dacă i-a asigurat, cumva, transportul”, spune av. Moldovan. El s-a opus acestei întrebări, „suna ca şi cum dânşii ar fi fost cumva vinovaţi de faptul că au lăsat-o să plece la ocazie. Adică, nu era relevantă activitatea organelor de poliţie, care nu s-au constituit pe grupul operativ, să o caute pe fată, ci activitatea familiei Măceşanu era mai importantă.”

O altă întrebare pe care avocaţii au pus-o părinţilor Alexandrei era despre „ce numere de telefon aveau soţii Măceşanu, când au fost sunaţi de către organele de poliţie. Și asta, ca să facă dovada că în seara de 24/25 iulie, au vorbit la telefon cu ei, de parcă aceasta era activitatea lor. În loc să facă investigaţii, în loc să se ducă din casă în casă, să întrebe, să verifice exact cu ce a plecat Alexandra, dacă sunt martori, să ia camerele video să le urmărească, din contră, ei i-au trimis pe părinţi la plimbare: «duceţi-vă acasă, că e normal ca fata să aibă o relaţie. O să vină mâine-dimineaţă, şi dacă nu vine, ne vom ocupa abia atunci.» Lucru care s-a şi întâmplat, de altfel.”

În sala unde procesul s-a ţinut cu uşile închise, avocaţii au încercat să paseze vina către părinţii cărora, în teorie, li se proteja viaţa intimă. Iar inculpaţii au început să arate cu degetul unul spre celălalt, „să se acuze între ei, să dea vina pe şefii superiori, iar aceştia, pe subordonaţii care nu şi-au îndeplinit activităţile”, spune av. Moldovan. El își aminteşte că, la unul din termenele trecute, un poliţist audiat ca martor declara, nonşalant: „chiar dacă nu ştiam ce prevede dispoziţia IGPR nr. 44/2007 (manualul privind modul de acţiune al poliţiei în cazurile copiilor dispăruţi – n.r.), n-avea cine să mă certe sau să-mi dea vreo sancţiune”. 

Despre declararea şedinţei ca fiind nepublică, av. Aurel Moldovan spune că nu i se pare în regulă, pentru că „acest caz a fost mediatizat destul de mult. Suntem în 2026; din 2019, au fost atâtea depoziţii în spaţiul public, încât dumneavoastră, presa, puteaţi să aveţi acces la toate audierile şi la toate întrebările, ca să lămurim situaţia de fapt, o dată pentru totdeauna.” 

Vara viitoare, faptele se prescriu, iar inculpaţii scapă de orice răspundere penală 

Următorul termen al procesului a fost stabilit peste două luni, pe 18 august, anul acesta. „Este vacanţa judecătorească”, ne explică av. Moldovan. Dar la termenul anterior, părinţii Alexandrei au auzit cum avocaţii inculpaţilor ceruseră ca aceştia să fie audiaţi „mai spre sfârşitul verii, că şi-au cumpărat bilete de vacanţă în avans, din decembrie”.

Și, dacă la termenul din 18 august, unul dintre inculpaţi va absenta de la proces, se va fixa un alt termen, pentru audierea sa. Aşa că, cel mai probabil, primul verdict din acest dosar va veni pe la mijlocul toamnei. Şi nu va fi unul definitiv, căci părţile sau Parchetul pot ataca decizia, iar dosarul va merge atunci la Curtea de Apel Craiova.

Fiecare zi ce trece e un câştig pentru cei patru inculpaţi. Căci ei au fost cercetaţi în perioada în care, potrivit deciziei CCR, nu mai opera prescripţia specială şi, prin urmare, vor scăpa mai devreme de răspunderea penală. 

Abuzul în serviciu, pentru care au fost trimişi în judecată poliţiştii, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar termenul general de prescripţie, care e de 8 ani, se va împlini vara viitoare, în iulie 2027.

Clasare pe linie, pentru ceilalți poliţişti şi procurori care au bâjbâit după Alexandra 

Dosarul care se judecă la Balş a fost deschis de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) în iulie 2019, imediat după ce presa a relatat despre intervenţia dezastruoasă a poliţiştilor, dar şi a procurorilor implicaţi în căutarea Alexandrei Măceşanu și a Luizei Melencu, cele două fete răpite de Dincă. Au fost chemaţi atunci la audieri şi cercetaţi şefi ai poliţiei din Olt care, conform metodologiei, aveau atribuţii şi competenţe pe linia dispariţiilor de minori.

În martie 2022, SIIJ a fost desfiinţată, iar dosarul a fost trimis la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Unde, la finalul cercetărilor, s-a decis „clasarea cauzei cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și favorizare a făptuitorului de către angajații MAI care au avut tangenţă cu operaţiunile de căutare a numitei Alexandra Măceşanu, probele administrate în cauză neconfirmând faptul că acţiunile acestora se circumscriu elementelor constitutive ale infracţiunilor sesizate, în sensul cerut de textul legal.” 

Părinţii Alexandrei Măceşanu au formulat plângere împotriva soluţiei de clasare, însă doar pentru procurorul care a stat în poarta lui Dincă până dimineaţa şi pentru judecătorul care a emis acel mandat de percheziţie. Curtea de Apel Craiova le-a respins plângerea, pentru că ea era nesemnată, iar avocatul părinţilor nu depusese la dosar împuternicirea avocaţială.

Iar la final, singurii consideraţi vinovaţi pentru eşecul din cazul Caracal au rămas cei patru poliţişti. Ei au fost trimişi în judecată în august 2023, pentru abuz în serviciu. 

Unde au greşit cei patru poliţişti care sunt judecaţi pentru abuz în serviciu, la Balş

În seara zilei de 24 iunie 2019, Ion Măceşanu a mers la postul de poliţie din comuna Dobrosloveni şi a sesizat dispariţia fiicei sale. Dar agenții șefi principali de poliţie Eugen Ţenea şi Marian Vasile nu au înregistrat sesizarea şi n-au făcut nimic din ce era prevăzut în procedurile interne ale poliţiei, pentru găsirea fetei dispărute. 

Marian Vasile s-a pensionat, imediat după cazul Caracal. Anul următor, a plecat din poliţie, tot prin pensionare, şi Eugen Ţenea, care mai apoi a intrat în învăţământ. În prezent, el lucrează ca psiholog la şcoala gimnazială din comuna Babiciu (Olt).

Comisar-şef Violeta Mirea era, atunci când a dispărut Alexandra, şefa Secţiei 2 Poliţie Rurală Osica de Sus. Ea este acuzată că, deşi fusese informată cu privire la dispariţie, nu a raportat evenimentul superiorilor şi nici nu a verificat dacă subalternii ei, Ţenea şi Vasile, şi-au făcut treaba, iar asta, spun procurorii, „a tergiversat identificarea infractorului (Gheorghe Dincă – n.r.) şi a locaţiei unde o sechestrase pe victimă, cu consecinţe letale pentru aceasta din urmă”.

Comisar şef Nicolae Mirea, fostul soţ al Violetei Mirea, e acuzat că, în calitate de  comandant al Poliţiei Caracal, „aflat la conducerea operaţiunilor de căutare a minorei şi de identificare a persoanei care a lipsit-o de libertate şi a agresat-o, nu a evaluat în mod corespunzător situaţia, nici înainte de apelurile minorei către SNUAU 112 şi nici după, nu a centralizat şi diseminat în mod corespunzător către subalterni informaţiile de importanţă vitală în găsirea acesteia, nu a coordonat, îndrumat, sprijinit şi controlat în mod corespunzător echipele de căutare şi nu a procedat de urgenţă la întocmirea unui dosar penal, deşi faptele sesizate direct de către minora Măceşanu Alexandra erau de o gravitate deosebită”.

Nicolae Mirea şi Violeta Mirea s-au pensionat din poliţie imediat după cazul Caracal, în august 2019. 

Se judecă la Balş, din cauza „presiunii pe care trusturile de presă o pot exercita” 

În august 2023, dosarul în care sunt inculpaţi cei patru foşti poliţişti a ajuns la Judecătoria Caracal. În camera preliminară, unde se verifică dacă ancheta a fost făcută corect, Ţenea şi Vasile au cerut ca dosarul să fie înapoiat Parchetului, subliniind că nu ei au tergiversat găsirea victimei şi identificarea lui Dincă, iar „dacă există vreo legătură de cauzalitate, aceasta ar trebui identificată în privinţa activităţilor derulate după ora 11:05 (primul telefon al victimei) din data de 25.08 2019 şi până în dimineaţa zilei următoare, respectiv data de 26.08.2019.”

Instanţa a respins toate aceste critici şi a decis că procesul poate începe. Dar apoi, trei judecători de la Caracal au formulat, rând pe rând, cereri de abținere care le-au fost admise. Unul dintre ei e cel care eliberase mandatul de percheziţie în casa lui Dincă şi avea calitatea de martor în dosar.

În februarie 2024, Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal a cerut strămutarea procesului, „existând indicii rezonabile care conduc la suspiciunea rezonabilă că aparenţa de imparţialitate a judecătorilor de la Caracal, dată fiind calitatea părţilor, ar fi afectată”.

Procurorii mai subliniau că „nu poate fi trecută cu vederea notorietatea acestei cauze care, dacă ar fi judecată la instanța de unde se solicită strămutarea, coroborate cu evenimentele din trecut, respectiv, «cazul Dincă», ar putea contura apariția unui pericol de tulburare a ordinii și liniștii publice, atrăgând astfel atenția mass-media, iar actul de justiție ar putea fi afectat prin prisma presiunii pe care trusturile de presă o pot exercita”.

Curtea de Apel Craiova a admis cererea Parchetului şi a trimis dosarul la Judecătoria Balş, unde procesul a început din martie 2025. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro