Ce au pățit alte țări care au ales extremiști la conducere. Cazurile Greciei, Ungariei și Slovaciei sunt dureroase

Ungaria a fost depășită de România, Grecia încă nu a revenit la nivelul din 2008, iar Slovacia a majorat taxele din cauza opririi fluxurilor de bani.

Extrema stângă din Grecia

Grecia a avut nevoie de trei pachete de salvare între 2010 și 2015, a mărit taxele, a redus salariile și pensiile, iar nivelul de trai nu a revenit nici până acum la cel anterior.

Salariile erau în medie de 17.605 euro pe an în 2023, sub nivelul de 24.005 euro anual în 2008, conform Statista.

Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, un indicator al bunăstării, se ridica la 23.400 de dolari în anul 2023, nivel mult sub cel de 31.695 de dolari pe cap de locuitor consemnat în anul 2008, arată datele Băncii Mondiale.

A avut nevoie de 280 de miliarde de euro

Criza globală începută în 2007-2008 în Statele Unite a lovit masiv Grecia în 2009, după ce dobânzile la împrumuturile luate de stat au crescut puternic.

În total, Grecia a primit trei ajutoare din partea Comisiei Europene (CE) și a Fondului Monetar Internațional (FMI), în valoare de 280 de miliarde de euro.

Acestea au venit însă cu condiția de a face reforme.

Austeritatea, respinsă la vot

Grecii au ales însă în anul 2014 drept principal partid Syriza, de extremă stânga, iar acesta a declanșat un referendum în anul 2015 pentru a întreba populația dacă acceptă programul de austeritate.

Recomandări

35 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990: Drumul lui Ion Iliescu de la pucist în PCR până la Președinția României, stropit mereu cu sângele altora

Referendumul a fost respins cu 61,31%.

Lipsa de bani era evidentă: în acel moment, grecii nu aveau voie să scoată mai mult de 60 de euro pe zi de la bancomate, iar dacă pierdeau o zi, acest lucru nu se reporta pentru următoarea.

Acest lucru a dus la cozi uriașe la bancomate, iar autoritățile de atunci amenințau că o să înceapă să tipărească ele euro.

Alternativa era să nu se mai deschidă niciodată băncile

Cu toate acestea, Grecia a fost forțată să facă reformele, să realizeze privatizări și să echilibreze bugetul, după ce a devenit evident că băncile grecești, dependente de banii Băncii Centrale Europene, ar putea să nu se mai deschidă niciodată.

Limita de 1.800 de euro pe lună a fost majorată ulterior la 5.000 de euro, dar grecii au avut restricții la scoaterea de bani timp de trei ani, până în 2018, conform AP.

Syriza a rămas la guvernare până în 2019.

Ungaria, cu familia tradițională și Rusia

Un alt exemplu este Ungaria, condusă din anul 2010 continuu de premierul Viktor Orban și partidul său Fidesz.

În 2011, Orban a modificat Constituția pentru a include valorile tradiționale și referințe cu privire la creștinism.

Ulterior, în 2020, Parlamentul a mai schimbat o dată Constituția pentru a arăta clar că familia tradițională este formată dintr-o femeie și un bărbat.

Recomandări

Cedry2k și Dragonu AK47, doi rapperi cu discurs antisemit, anti-UE și antivaccin, considerați „repere pentru adolescenți” într-un manual de religie de clasa a VIII-a

În 2025, un alt amendament arăta că sexul este cel biologic de la naștere și că nu există decât două sexe, conform New York Times.

Naționalizări în energie

În plan economic, Ungaria a atras mari investiții în industria auto, giganții germani BMW, Audi și Mercedes deschizând fabrici în țară.

La nivel energetic, țara vecină a naționalizat mai multe companii, preluând inclusiv controlul grupului petrolier MOL, guvernul îndemnându-l să se extindă în statele vecine.

Și grupul energetic MVM a fost trimis la achiziții în regiune, acesta cumpărând recent E.ON România, însă tranzacția este contestată de Ministerul Energiei și ar putea fi blocată.

Statul a semnat o serie de contracte energetice cu Rusia, de la construcția unei centrale nucleare cu Rosatom la importuri de gaze de la Gazprom. De altfel, Ungaria este unul dintre promotorii intereselor Rusiei la nivel european.

Concomitent, banca centrală și-a pierdut independența, iar presa a încăput pe mâinile unor oligarhi prietenoși cu Orban.

Scumpiri masive

Din această cauză, Ungaria a avut blocate fondurile europene, ca urmare a derapajelor democratice.

Mai departe, blocajul a dus la deprecierea forintului, iar acest lucru a făcut țara vecină să aibă cea mai mare inflație din UE, de 26,2% în ianuarie 2023.

Recomandări

Ultimele calcule pentru noul Guvern: propunerea PNL care a făcut șah mat PSD. Cine se încălzește pentru ministere

De asemenea, Guvernul de la Budapesta a luat în ultimii ani o serie de măsuri, precum plafonarea prețurilor la carburanți și la alimente, ceea ce a dus în 2022 la penurie de benzină și motorină.

În 2023, penuria de alimente și prețurile mari îi determinau pe oameni să se organizeze în grupuri pentru a merge în România să facă cumpărături, scria Transtelex, conform G4Media.

Depășită de România

În fine, tot în anul 2023, presa de la Budapesta scria că oficial PIB-ul pe cap de locuitor al României l-a depășit pe cel din Ungaria.

La final anului trecut s-a mai depășit o bornă: România a depășit Ungaria la nivel de salarizare, fiind aproape de Polonia.

Salariul mediu anual ajustat în România a fost de 17.739 de euro în anul 2023, comparativ cu 16.895 de euro în Ungaria și 18.054 de euro în Polonia, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică.

Ungaria are și cea mai mare TVA din UE, de 27%.

Slovacia, taxe majorate

Un alt exemplu de stat guvernat de un apropiat al Rusiei este Slovacia.

Premierul Robert Fico, singurul lider din UE care a mers la parada lui Vladimir Putin de la Moscova de zilele trecute, a preluat puterea în urma alegerilor din 2023.

De formație socialistă, Fico a mai fost anterior de două ori premier al Slovaciei, între 2006 și 2010, dar și între 2012 și 2018.

După ce Fico a recâștigat alegerile în 2023 cu o politică izolaționistă similară cu cea a lui George Simion, investițiile străine au scăzut masiv.

Acest lucru a determinat Bratislava să crească o serie de taxe, scria recent Economica.net, care cita o analiză a portalului Termene.ro.

Taxele majorate au fost de la 1 ianuarie 2025:

• creșterea cotei standard de TVA de la 20% la 23%
• cota redusă de 10% a fost majorată la 19% și se aplică la produse precum alimente procesate și curent
• cota de 5% de TVA a fost extinsă pentru a include produse esențiale, de exemplu, alimente de bază, medicamente, cărți, manuale școlare, servicii de cazare;
• impozitul pe profit a fost majorat de la 21% la 24% pentru companiile cu venituri anuale de peste 5 milioane de euro. Pentru firmele cu venituri sub 100.000 de euro, rata a scăzut de la 10% la 5%.

De altfel, senatoarea AUR Niculina Stelea anunța săptămâna trecută că AUR propune, la rândul său, impozit de 2% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri sub 5 milioane de euro, în vreme ce pentru restul se menține impozitul pe profit de 16%, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri.

Spectrul taxelor și în România

Țara noastră analizează, la rândul său, majorări de taxe după alegeri, fiind vizată majorarea cotei generale de TVA de la 19% la 21% și a impozitului pe venit de la 10% la 12%, pentru a compensa deficitul bugetar de 9,3% lăsat anul trecut de Guvernul Ciolacu.

În plus, este vizată introducerea unei noi taxe auto, dar și impozite la valoarea de piață pe locuințe, conform PNRR.

Avertismente de economiști!

Însă la acestea se poate adăuga și o depreciere de 20% a leului, de la 5 la 6 lei pentru un euro în cazul cel mai grav, conform băncii americane JPMorgan.

Analiștii consultați de Libertatea estimează că ar putea veni o depreciere de 20-30% a leului în cazul în care George Simion devine președinte, investitorii fiind nervoși de planurile posibilului premier Călin Georgescu de a face naționalizări.

De asemenea, Adrian Rădulescu, consilier în cadrul Băncii Naționale a României (BNR), a avertizat recent că perspectiva unei guvernări comune AUR, POT și o parte a PSD ar aduce un dezastru economic.

„Dacă nu schimbăm direcția vaporului numit România, duminica viitoare, Titanic scrie pe noi! Mergeți la vot și evitați dezastrul, pentru numele lui Dumnezeu!”, a scris acesta pe Facebook.