Ce cred muzicienii despre Lolita Cercel: de la „nu putem ignora schimbarea” la acuzații de „trișat”

Pentru unii artiști, AI-ul este privit drept un instrument al viitorului și o extensie firească a tehnologiei din studio. Pentru alții însă, reprezintă o amenințare directă la adresa autenticității și a valorii umane din artă. Libertatea a discutat cu mai mulți artiști români despre cum privesc acest fenomen și unde aleg să traseze limitele.

„Această schimbare nu poate fi ignorată” – Ada Petcu

Ada Petcu (23 de ani) spune că nu și-ar fi imaginat că industria muzicală va ajunge atât de repede în punctul în care se află astăzi, mai ales în România. „Vorbim despre artiști creați cu AI care au față, voce și poveste, construiți aproape complet și care funcționează în același ecosistem cu artiștii reali”, afirmă tânăra artistă. 

În opinia ei, colaborările dintre artiștii umani și cei generați cu ajutorul inteligenței artificiale arată clar că intrăm într-un teritoriu nou, necunoscut, care provoacă rezistență, teamă și controverse. „Dacă ne uităm în istorie, rezistența la schimbare a existat de fiecare dată când a apărut o tehnologie nouă. De la internet și smartphone-uri, la sintetizatoare, autotune sau producția digitală, fiecare pas a fost întâmpinat cu reticență”, explică Ada.

Artista consideră că această schimbare nu mai poate fi ignorată. „Se întâmplă deja, peste tot, nu doar în muzică. Întrebarea reală nu este dacă suntem sau nu de acord cu ea, ci cum alegem să ne poziționăm. Putem lucra împotriva ei sau putem încerca să înțelegem cum o folosim în avantajul nostru”, spune ea.

Experiența directă într-un proiect AI a pus-o față în față cu ceea ce numește „perfecțiunea calculată”. Sunetul precis și controlul impecabil al AI-ului spune că a forțat-o să se confrunte cu propria umanitate: respirația, greșelile, imperfecțiunile care, în final, dau emoție muzicii. „AI-ul nu înlocuiește artistul, ci îl provoacă să evolueze. Când standardul crește, nu mai poți rămâne la același nivel”, punctează Ada.

Ada crede că viitorul muzicii nu aparține perfecțiunii artificiale, ci artiștilor care vor ști să folosească tehnologia ca aliat, nu ca înlocuitor. „AI-ul poate ridica standardul, poate accelera procesul și poate susține creativitatea, dar sensul, emoția și identitatea vor rămâne mereu umane. Iar atât timp cât muzica va vorbi despre oameni, despre trăiri reale și despre imperfecțiuni asumate, ea nu va putea fi înlocuită”, concluzionează tânăra artistă. 

Macanache: „Nu rezultatul îmi oferă satisfacție, ci călătoria 

Pe de altă parte, Macanache (36 de ani) se declară împotriva acestui tip de creații. Artistul consideră că arta pornește din idei autentice și din efortul de a le transforma prin propriile forțe, fără scurtături sau „trișări”. 

În opinia sa, o parte dintre producătorii de muzică AI exact asta fac. „Asta pare că fac acești producători de muzică AI: trișează. Poate sunt și ușor frustrat, dar eu m-am șlefuit minimum 20 de ani ca să ajung la stilul pe care îl am acum. Și nu rezultatul îmi oferă satisfacție, ci călătoria, și toți oamenii pe care i-am întâlnit și cu care am lucrat. Iar mâine-poimâine vine un producător din ăsta, scrie într-un prompt că vrea o piesă în stilul Macanache, cu nu știu ce diferență, și gata, aia a fost”, spune artistul.

Pentru Macanache, problema nu este doar viitorul artei, ci și costul real pe care această tehnologie îl are asupra planetei. „De departe, cel mai rău lucru care mă enervează este faptul că distrugem planeta cu toată tehnologia asta. Să facă un program AI care salvează albinele sau care plantează copaci, atunci o să le dau și eu bani să se dezvolte”, adaugă el.

Tudor – Fly Project: „E natural să existe evoluție”

Tudor (46 de ani) – Fly Project spune că nu are nimic împotriva folosirii inteligenței artificiale în muzică. „E natural să existe evoluție, iar folosirea AI-ului este o parte din această evoluție”, spune Tudor. 

Însă acesta subliniază și faptul că AI-ul nu va putea înlocui omul și emoția generată de oameni în muzică, interacțiunea directă dintre artist și oamenii din fața lui, de la un concert. „Nu va putea înlocui emoția aia greu de reprodus, oricât de bun «actor» ar fi AI-ul”, explică el. 

Deși consideră că arta este artă doar în măsura în care reușește să transmită o emoție și să stârnească ceva în ascultător, Tudor crede că AI-ul încearcă să învețe acest lucru, fără a reuși însă să ajungă la același nivel.

 În opinia sa, oamenii vor avea mereu nevoie de un om cu care să se conecteze și cu care să relaționeze, motiv pentru care consideră că inteligența artificială nu ar trebui eliminată complet din procesul creativ. „Poate genera idei bune, poate combina diferit ideile, pot exista proiecte reușite bazate pe asta”, spune el.

Artistul atrage însă atenția asupra nevoii de reglementare, astfel încât să existe delimitări clare între munca de creație originală, umană, și cea realizată cu ajutorul inteligenței artificiale. „Eu nu am folosit AI pentru muzica Fly Project și, deocamdată, nu intenționez să o fac. Nu exclud această posibilitate, dar până acum doar ne-am jucat puțin în studio”, concluzionează Tudor.

Emanuel Ion: „Muzica trebuie să rămână umană”

Emanuel Ion (20 de ani) se declară împotriva artiștilor creați cu ajutorul inteligenței artificiale, mai ales atunci când aceștia ajung să fie puși pe același plan cu artiștii reali. Pentru el, muzica nu se reduce la sunet, ci este o formă de trăire. „Muzica pentru mine nu înseamnă doar sunet. Înseamnă viață, experiență, greșeli, nopți nedormite, emoții adevărate. Când urc pe scenă, cânt live, transpir, mai greșesc uneori, alteori plâng și simt publicul. Acolo e magia”, spune tânărul artist.

Emanuel susține că un personaj creat cu inteligență artificială poate suna bine din punct de vedere tehnic, însă îi lipsește umanitatea. „Nu are poveste, copilărie, suferință, nu are frică înainte de concert. Prin urmare, nu are suflet”, explică el.

Artistul face însă o distincție clară între folosirea tehnologiei ca instrument și înlocuirea completă a omului în procesul creativ. „Tehnologia poate fi un instrument, iar eu folosesc tehnologie în studio. Dar în momentul în care începem să înlocuim omul cu un personaj generat, cred că pierdem esența artei. Muzica trebuie să rămână umană”, concluzionează tânărul artist.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.