Ploaie neagră sau acidă a fost raportată în Iran după atacurile aeriene ale SUA și Israel asupra depozitelor de petrol din weekend. Locuitorii au semnalat dureri de cap, dificultăți de respirație și precipitații contaminate cu urme de petrol pe clădiri și mașini. Crucea Roșie Iraniană avertizează că această ploaie ar putea fi „extrem de periculoasă și acidă”.
Cuprins:
sursă: The Kobeissi Letter
După atacurile asupra depozitelor de petrol, aerul din zonă a fost puternic contaminat, iar acest lucru a dus la formarea unei ploi negre, un fenomen provocat de particulele toxice din atmosferă. „Această ploaie indică prezența unor poluanți toxici precum hidrocarburi, particule ultrafine (PM2.5) și compuși cancerigeni numiți hidrocarburi aromatice policiclice (PAH)”, a declarat un om de știință, citat de The Conversation.
Fumul dens rezultat în urma exploziilor conținea și dioxid de sulf, și dioxid de azot, care, în contact cu apa din atmosferă, formează acid sulfuric și azotic. Acești compuși sunt responsabili de fenomenul de ploaie acidă, bine cunoscut din trecut, dar acum în combinație cu alți contaminanți, situația este mult mai gravă.
Pe termen scurt, locuitorii din zonele afectate se pot confrunta cu dureri de cap și dificultăți respiratorii, mai ales cei cu afecțiuni respiratorii preexistente, precum astmul. „Populațiile vulnerabile, inclusiv persoanele în vârstă, copiii mici și femeile însărcinate, sunt cele mai expuse riscurilor”, avertizează experții.
Pe termen lung, inhalarea particulelor ultrafine PM2.5 poate duce la afecțiuni cardiovasculare, boli neurologice și chiar creșterea riscului de cancer. În plus, poluanții depozitați pe clădiri, drumuri și alte suprafețe pot fi reintroduși în aer de vânt, extinzând expunerea.
Ploaia neagră și fumul toxic nu afectează doar sănătatea umană, ci și mediul. Poluanții care ajung în apele naturale pot dăuna ecosistemelor acvatice și pot contamina sursele de apă potabilă.
De asemenea, aceste particule toxice vor lăsa reziduuri pe suprafețe, iar curățarea lor poate fi o provocare majoră în condițiile actuale de conflict. „În astfel de situații, este crucial ca oamenii să se protejeze, purtând măști, rămânând în interior și curățând suprafețele pentru a reduce expunerea”, adaugă specialistul.
Conflictele armate lasă în urmă nu doar distrugere umană, ci și daune de mediu semnificative. Situații similare au fost observate în trecut în Irak și Kuweit, unde distrugerea masivă a puțurilor de petrol și utilizarea gropilor de ardere au provocat efecte devastatoare asupra sănătății și mediului.
Deși atenția internațională se concentrează adesea pe victimele directe ale războiului, impactul pe termen lung asupra populațiilor locale expuse la poluare toxică nu trebuie subestimat. În aceste momente dificile, măsurile de protecție, atât individuale, cât și colective, devin esențiale pentru a reduce riscurile imediate și viitoare.