Ce ne arată reducerea cu 28 de miliarde de lei a găurii bugetare: „Este o realizare, dar nu este suficient”. Marea problemă o constituie acum dobânzile la împrumuturile statului

Reamintim, deficitul bugetar, adică diferența dintre veniturile și cheltuielile statului, s-a redus cu 28,36 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, până la 48,08 miliarde de lei, echivalentul a 2,34% din Produsul Intern Brut (PIB).

Acuzații privind datorii neplătite

Consultantul fiscal Adrian Bența susține că deficitul bugetar este „cosmetizat” prin faptul că primăriile nu-și plătesc datoriile.

„Ne arată că statul nu-și plătește furnizorii. Dacă vă duceți în toate comunele și unitățile administrativ-teritoriale, toate au datorii. Deficitul se reduce pentru că nu-și plătesc furnizorii. Este cosmetizat. E ceva ce face statul de 20 de ani, așa a fost gândit”, a spus Bența pentru Libertatea.

Profesor: Vom trece de dracu și vom da de frate-su

Profesorul de economie Adrian Mitroi laudă performanța statului, însă spune că nu este de ajuns. „Este o realizare, dar nu este suficient”, apreciază acesta.

„A fost exact ce trebuia, dar acest 2,34% acum înseamnă un 4% la final de an. Dar avem de plătit și salariile magistraților, despăgubirile pentru Pfizer etc. Ne vom duce peste 5%. Această reducere a deficitului are două efecte adverse: a venit cu o creștere a datoriei publice și o creștere economică negativă”, apreciază acesta.

Acesta face o serie de comparații metaforice cu privire la situația României.

„Am trecut de ce era greu, dar acum trebuie altceva. Frâna asta bruscă ne-a dat cu capul de parbriz. Nu ne-am spart capul, pentru că aveam centura. Acum trebuie să trecem următorul hop, cu ultima agenție de rating care vine, și cred că îl vom trece și fără un Guvern plin. Probabil vom trece puntea de dracul, dar după pod vom da de fratele său…”
Adrian Mitroi, profesor de economie

Reforma salarizării, rămasă în aer

România își propune să termine în acest an cu un deficit bugetar de 6,2% din PIB, dar proiecțiile se bazau pe faptul că țara noastră termină cu bine PNRR și primește banii aferenți de la Uniunea Europeană.

Or, acest lucru nu s-a întâmplat: legea salarizării nu a fost adoptată, ceea ce înseamnă o pierdere de 770 de milioane de euro.

De asemenea, legea ANI este, la rândul ei, sub semnul întrebării din cauza „amendamentului Fritz” prin care primarul Timișoarei își pierde mandatul, deși condamnarea sa era dinainte de adoptarea legii.

Ulterior, grupurile PPE și Renew din Parlamentul Europan au cerut Comisiei Europene să blocheze acordarea sumei aferente, adică încă 770 de milioane de euro, din cauza afectării statului de drept.

În total, 1,5 miliarde de euro sunt acum în dubiu, ceea ce complică mai departe eforturile de reducere ale deficitului bugetar.

Mai mult, anul viitor România trebuie să reducă în continuare deficitul până la 5%, iar în următorii ani până la 3%, cât este limita maximă conform tratatelor europene.

Avertisment cu privire la dobânzi

Cel mai virulent este Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu.

Acesta a avertizat asupra altui aspect care a reieșit din datele Ministerului Finanțelor: dobânzile la datoriile statului.

„Acestea au crescut vertiginos, de la 31,7 miliarde de lei în primele șapte luni din 2025 (1,67% din PIB-ul anual) la 40,1 miliarde de lei în perioada similară din acest an (2% din PIB-ul anual)”, a arătat acesta, pe Contributors.ro.

S-a terminat cu traiul pe datorie!

De asemenea, acesta spune că nu mai merge traiul pe datorie.

„Am scris în repetate rânduri pe tema deficitului bugetar. Pur și simplu, nu putem trăi la nesfârșit pe bani împrumutați”, a completat Rădulescu.

Expertul a spus că România a risipit în 2024 banii din deficitul de 9,4% și nici măcar creștere economică robustă nu a rezultat.

„Banii topiți au umplut cutii de pantofi și au finanțat investiții în borduri sau, poate, în școli din localități unde nu mai sunt suficienți copii. Un dezastru total. Am insistat asupra acestor aspecte deoarece mulți se miră astăzi de faptul că datoria publică continuă să crească, deși a trecut un an de când strângem cureaua”, susține el.

În final, soluția este una singură: trecerea la un excedent primar, adică un excedent înainte de plata dobânzilor.

„Nu există alternativă la trecerea către un excedent primar în bugetul de stat. Cei care își imaginează că un viitor guvern va putea da drumul la robinetul bunăstării prin simple decizii politice, imediat după instalare, nu înțeleg realitatea economică în care ne aflăm”, a scris el pe Facebook.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE