Deficitul bugetar al României a scăzut abrupt la 2,34% din PIB în primele șapte luni din 2026. Ministrul Finanțelor: „Deficitul este cu 37% mai mic”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Execuția bugetului general consolidat al României pentru primele șapte luni ale anului 2026 a înregistrat un deficit de 48,08 miliarde de lei, cu 37% mai mic comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când ajunsese la 76,44 miliarde de lei, a anunțat, luni, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Cuprins:
Această scădere semnificativă este însoțită de o reducere a ponderii deficitului în PIB, de la 3,99% în 2025 la 2,34% în 2026.
„Evoluția confirmă continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară, susținut de creșterea veniturilor și de menținerea unui ritm moderat al cheltuielilor publice”, a transmis Ministerul Finanțelor.
Venituri în creștere, cheltuieli sub control
Potrivit datelor oficiale, veniturile bugetare au totalizat 412,31 miliarde de lei în perioada ianuarie-iulie 2026, marcând o creștere anuală de 11,2%.
Această performanță a fost susținută de majorarea veniturilor fiscale, în special a încasărilor din TVA și taxe pe proprietate, dar și de atragerea fondurilor europene.
Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, ajungând la 214,32 miliarde de lei, reprezentând 10,42% din PIB, față de 9,69% în 2025.
În același interval, încasările din TVA au crescut cu 26,5%, ajungând la 88,55 miliarde de lei, datorită noilor cote fiscale introduse de Legea nr. 141/2025 și intensificării restituirilor de TVA către firme.
Veniturile din accize au crescut cu 6,4%, în timp ce fondurile europene atrase au înregistrat un avans impresionant de 30,3%, însumând 37,28 miliarde de lei.
Infografic realizat cu ajutorul Inteligenței Artificiale
În plus, încasările din impozitul pe salarii și venit au fost cu 8,6% mai mari decât în 2025, totalizând 38,34 miliarde de lei, în principal datorită eliminării facilităților fiscale sectoriale, dar și a creșterii veniturilor din impozitul pe dividende și Declarația unică.
Cheltuieli mai mici, dar investiții mai mari
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au crescut modest, cu doar 2,9%, ajungând la 460,39 miliarde de lei. Exprimate ca pondere în PIB, acestea au scăzut de la 23,3% în 2025 la 22,4% în 2026, reflectând o gestionare mai echilibrată a resurselor publice.
Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,1% în termeni nominali, ajungând la 95,67 miliarde de lei, reprezentând 4,7% din PIB. Reducerea sporurilor și implementarea unor măsuri de temperare salarială au contribuit la această scădere.
Pe de altă parte, cheltuielile pentru investiții au înregistrat o creștere semnificativă, atingând 76,51 miliarde de lei, cu 24% mai mult față de aceeași perioadă din 2025.
Aproximativ 71% din aceste investiții au fost finanțate din fonduri europene și PNRR, iar plățile pe aceste axe au crescut cu 60%, compensând reducerea plăților naționale excepționale din anul precedent.
Infografic realizat cu ajutorul Inteligenței Artificiale
Cheltuielile pentru bunuri și servicii au crescut cu 11,2%, ajungând la 59,6 miliarde de lei, în principal din cauza cheltuielilor din domeniul sănătății. În schimb, cheltuielile cu asistența socială au scăzut ușor, cu 0,6%, situându-se la 146,59 miliarde de lei, în contextul aplicării Legii nr. 141/2025.
Subvențiile au însumat 7,51 miliarde de lei, fiind direcționate mai ales către transportul de călători, agricultură și schema energetică pentru consumatorii non-casnici.
Alexandru Nazare vorbește de perspective de stabilitate economică
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că reducerea deficitului a fost posibilă fără a sacrifica investițiile, accentuând importanța continuării consolidării fiscal-bugetare.
„Rezultatele la 7 luni transmit un semnal important de stabilitate și responsabilitate fiscală. România își consolidează credibilitatea, atât în plan extern, cât și intern, iar acest semnal este unul foarte important pentru piețe, pentru investitori și pentru încrederea în economia românească. O țară care transmite încredere și coerență fiscală este o țară mai puternică”, a declarat șeful de la Finanțe.
Nazare a menționat, de asemenea, că din luna august, efectele măsurilor adoptate în iulie 2025 vor deveni mai vizibile, ceea ce ar putea aduce modificări în comparațiile anuale.
Totuși, obiectivul rămâne clar: păstrarea traiectoriei bugetare necesare pentru a atinge ținta de deficit la nivelul întregului an, concomitent cu accelerarea absorbției fondurilor europene și prioritizarea investițiilor.
