Conform studiului, care se bazează pe datele furnizate de arhitecți, Bucureștiul se află în capul listei ca număr de investiții în imobiliare.
Ca valoare cumulată a investițiilor declarate în 2020, Capitala se situează însă pe locul doi, prima poziție fiind ocupată, surprinzător, de orașul Bragadiru (Ilfov).
De asemenea, în topurile dezvoltărilor de locuințe colective (blocuri) apar localități limitrofe marilor orașe din România, cum ar fi Florești (Cluj-Napoca) sau Dumbrăvița (Timișoara).
Iată câteva cifre relevante raportate de arhitecți în 2020:
- În 2020, au fost depuse peste 67.000 de dovezi privind investițiile în construcții, iar cele mai multe au fost în Timiș (4.300), Ilfov (3.700) și Cluj (3.500).
- Valoarea mediană privind suprafața desfășurată a construcțiilor a fost de 195 mp, cele mai mari valori pe județe fiind în București (286 mp), Sibiu (240 mp) și Sălaj (239 mp).
- Valoarea mediană de investiție declarată pe metru pătrat a fost de 875 de lei, iar județele cu cele mai mari valori au fost Vaslui (1.250 lei/mp), Iași (1.100 lei/mp) și București (1.060 lei/mp).
- 26,4% din totalul investițiilor sunt concentrate în doar cinci județe: Timiș (6,38%), Ilfov (5,47%), Cluj (5,18%), București (4,74%) și Prahova (4,63%).
- Cele mai multe proiecte din mediul rural au fost depuse în Dâmbovița.
- Cele mai multe proiecte au fost depuse de persoane fizice (50.000), apoi persoane juridice (14.000) și instituțiile publice (4.000); cele mai multe dovezi pentru persoanele fizice au fost în Timiș (3.000), iar cele mai multe la persoane juridice în București (1.300).
În București, s-au cerut autorizații pentru 4,2 milioane de metri pătrați de blocuri în 2020
- Cele mai multe proiecte au fost pentru locuințe individuale și semicolective (37.000), apoi pentru locuințe colective (2.500) și comerț (1.900); cele mai multe depuneri pentru locuințe individuale și semicolective au fost în Prahova (87%), iar cele mai puține în București (49%).
- Cele mai multe depuneri pentru investiții în locuințe colective au fost în București (1.700), Capitala fiind urmată de Constanța (650) și Timiș (600); ca valoare însă, pe primul loc se află Bistrița-Năsăud (11,7 milioane lei), urmat de Ilfov (3,98 milioane lei) și București (3,67 milioane lei).
- Bucureștiul are 29% din totalul investițiilor de locuințe colective înscrise în 2020, dar în Top 10 intră și Năvodari – localitate din județul Constanța, Florești – comuna limitrofă orașului Cluj-Napoca și Dumbrăvița – comună lipită de Timișoara.
- În ceea ce privește suprafața desfășurată cumulată a locuințelor colective, pe primul loc de află municipiul București (4,2 milioane mp), urmat de Năvodari (800.000 mp) și Constanța (535.000 mp).
- Ca valoare cumulată a investițiilor declarate, pe primul loc se află Bragadiru – un oraș din Ilfov (39 de milioane lei), urmat de București (14 milioane lei).
- În ceea ce privește locuințele individuale și semicolective, sunt 36.600 de proiecte depuse în 2020; cele mai multe sunt în Timiș (aproape 8.500), iar cele mai scumpe sunt în Sălaj – circa 4.000 de lei/mp. Mai scumpe ca în București, unde valoarea este de aproximativ 3.300 de lei/mp.
- În ceea ce privește investițiile în centre sociale și de sănătate, cele mai multe au fost în Iași, Cluj, București și Ilfov, dar ca suprafață desfășurată cele mai mari au fost în Olt (7.700 mp), iar cele mai scumpe în Tulcea (7.900 de lei/mp)
- În turism, cele mai multe investiții au fost făcute în județul Constanța (180 din totalul de 400), dar ca suprafață desfășurată au fost în Ilfov și București (7.600 -7.800 mp), iar cele mai scumpe au fost în Giurgiu (37.000 de lei/mp)
Investiții subevaluate pentru micșorarea taxelor
Un lucru important pe care raportul îl constată este acela că valorile de investiție declarate în acte diferă de cele din piață.
Am observat și o serie de realități declarate diferit de ceea ce cunoaștem realmente din piață, un exemplu notoriu fiind declararea subevaluată a valorii de investiție, în tentativa de a micșora valoarea taxei de emitere a autorizației de construire.
Alexandru Găvozdea, președintele OAR:
Conform raportului, valorile de investiție sunt declarate la nivelul valorii de impozitare prestabilite de către fiecare administrație locală în parte, „ceea ce indică, în mod surprinzător, costuri nerealist de scăzute față de piața reală”.
Concret, fiecare persoană fizică sau dezvoltator imobiliar declară, în acte, că va face investiții mult mai mici, pentru a plăti taxe mai mici. Situația era cunoscută, dar acum este și documentată, la nivel de studiu.
OAR spune că a inițiat dialoguri cu autoritățile și „face demersuri de ordonare și corectare a practicilor din acest domeniu”.
Foto: HEPTA
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro