Mergi direct la conținut »
Ce spunea Regele Mihai despre ziua de 23 august, într-un interviu pentru o revistă rusă. "Am fost convins că nu voi apuca ziua următoare"
Știri România Libertatea > Ştiri > Știri România

Ce spunea Regele Mihai despre ziua de 23 august, într-un interviu pentru o revistă rusă. „Am fost convins că nu voi apuca ziua următoare”

Într-un interviu pentru revista rusească Ogoniok, un supliment al cotidianului Kommersant, Regele Mihai a povestit cum a decurs arestarea mareşalului Antonescu pe 23 august 1944 şi care au fost condiţiile în care a abdicat, la 30 decembrie 1947.

Astfel, jurnaliştii ruși au scris despre Regele Mihai I, printre altele că „a luat masa cu Hitler, a băut ceai cu Mussolini, a devenit cavaler al ordinului sovietic al Victoriei şi i-a ţinut, aproape singur, piept lui Stalin”, precizează Adevărul.

Regele Mihai despre 23 august, în revista Ogoniok:

Reporter: Majestatea Voastră, la 23 august 1944 aţi intrat în istorie, atunci când l-aţi arestat de mareşalul Antonescu, un dictator militar şi conducător din România, şi aţi rupt alianţa cu Germania nazistă. Cum a fost?

Regele Mihai: Când m-am trezit în acea dimineaţă de 23 august am fost convins că nu voi apuca ziua următoare. Dar eram hotărât să scot România din alianţa ei cu Hitler. Armata lui Stalin era în apropierea Romaniei, frontul se rupsese, iar populaţia era satulă de război. L-am chemat pe maresal şi pe ministrul de extene Mihai Antonescu la Palat. Când au ajuns, le-am expus viziunea mea asupra situaţiei: România ar trebui să solicite un armistiţiu din partea URSS, a Marii Britanii şi a Statelor Unite. Antonescu a răspuns: „Mai întâi trebuie să mă consult cu Hitler”. Şi atunci i-am spus: „Asta e, nu-i nimic de făcut”. Ajutorul meu a fost căpitanul Dumitrescu care a intrat în camera însoţit de trei ofiţeri. Ei l-au anunţat pe Antonescu: „Sunteti arestat”. Mareşalul şi-a iesit din fire. „Nu pot lasă ţara pe mâna unui copil!”. A început să strige la generalul Constantin Sanatescu, şeful cancelariei mele militare, viitorul premier. Antonescu a fost luat, iar eu am început procedurile pentru formarea viitorului cabinet. În aceeaşi zi, avioanele Luftwaffe au bombardat Bucureştiul. Palatul regal a fost una dintre ţinte – asupra lui au fost aruncate câteva bombe. Hitler m-a detestat mereu, în general a detestat ideea monarhiei, pentru ca monarhul este simbolul legitimităţii şi continuităţii puterii.

Reporter: E adevărat că Antonescu a fost încuiat, un timp, în camera unde tatăl dumneavoastră, Carol al II-lea, păstra timbre?

Regele Mihai: Da. De fapt, nu era chiar o cameră, ci un seif imens, blindat. Apropo, nu era nici un timbru în cameră. În august 1944 tata se afla deja de cinci ani în exil, unde a plecat cu tot cu colecţiile sale.

Reporter: Se spune că Antonescu, care ca şi Hitler, şi-a luat titlul de „lider”, ar fi vrut răsturnarea monarhiei.

Regele Mihai: Antonescu nu m-a respectat şi, practic, m-a ignorat. Dar a facut un lucru bun – i-a permis mamei să se întoarcă la Bucureşti şi i-a acordat titlul de „regina-mama”.Reporter: În 1941, România a declarat război URSS, trupele ei au ocupat Odessa, au luptat în Crimea. Acum nu pare o greşeală?

Regele Mihai: A fost o hotărâre luată de Antonescu, pe mine nu m-a consultat. Cred că poporul român a suferit din cauza anexării Basarabiei de către URSS şi de aceea războiul pentru recuperarea ei se bucură de popularitate. Iar faptul că Antonescu l-a lăsat pe Hitler să atragă România într-un lung război, a condus la catastrofă. La cererea lui Antonescu, mergeam pe front pentru a înmana decoraţii soldaţilor. Am fost inclusiv la Livadia, în acelaşi palat unde a murit străbunicul meu, împăratul Alexandru al III-lea. Cine credea că în februarie 1945, Stalin, Roosevelt şi Cherchill tot acolo vor discuta graniţele de influenţă din Europa postbelică şi vor ceda României lui Stalin?

Reporter: La 30 decembrie 1947 aţi fost obligat să abdicaţi. Cum s-a întâmplat? Regele Mihai: Liderul comuniştilor, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi premierul Petru Groza, care nu era comunist, dar era în relaţii bune cu ei, m-au rugat să-i primesc pentru a discuta, după cum s-au exprimat ei, „chestiuni de familie”. M-am gândit că vor să vorbească despre logodna mea cu prinţesa Anna. În schimb, Gheorghiu-Dej şi Groza mi-au prezentat proiectul unui manifest privind abdicarea şi m-au rugat să-l semnez în jumătate de oră. Le-am spus: „Nu se procedează aşa. Poporul trebuie să-şi exprime voinţa”. Mi-au răspuns: „Nu avem timp pentru aşa ceva”.

Lovitura de stat de la 23 august 1944 sau actul de la 23 august 1944

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, la data de 23 august 1944, regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică, declarând război Germaniei și Ungariei.

Regele Mihai a murit pe 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani, în reședința sa din Elveția, fiind înmormântat în Noua Catedrală din Curtea de Argeș, 11 zile mai târziu. Majestatea Sa anunțase pe 2 martie 2016 că se retrage din viața publică, după ce recent a fost diagnosticat cu leucemie, urmând ca prerogativele sale să fie preluate de Principesa Margareta.

TVR spune că le-a interzis angajaților să vorbească pentru a evita „situații care i-ar putea afecta reputaţia”
Recomandări
TVR spune că le-a interzis angajaților să vorbească pentru a evita „situații care i-ar putea afecta reputaţia”
 

Regele Mihai I s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia, ca fiu al regelui Carol al II-lea şi al prinţesei Elena, strănepotul reginei Victoria a Marii Britanii şi văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a.

Pe data de 20 iulie 1927, Mihai devine rege al României, în urma renunţării la tron a tatălui său, Carol al II-lea. Detronat trei ani mai târziu de tatăl său, Mihai reprimeşte coroana după un deceniu, pe 6 septembrie 1940.

În al Doilea Război Mondial, când România se aliază cu Germania împotriva Uniunii Sovietice, iar ruşii câştigă războiul, Mihai se vede nevoit să abdice. Legenda spune că, pe 30 decembrie 1947, când a părăsit România şi a plecat în exil, în Elveţia, trenul său ar fi fost încărcat cu aur, bijuterii şi tablouri, considerate a fi patrimoniu naţional, fapt negat de Majeastatea Sa.

O clinică din Târgoviște, acuzată că înghesuie pacienții pe holuri și la cozi, în loc să facă programări. Reacția administratorului
Recomandări
O clinică din Târgoviște, acuzată că înghesuie pacienții pe holuri și la cozi, în loc să facă programări. Reacția administratorului
 

De altfel, documente ale Securităţii – desecretizate în ultimii ani – atestă că regele Mihai şi mica lui suită au părăsit România având asupra lor numai bunuri strict personale. Inclusiv bijuteriile doamnelor au fost confiscate în timpul unei percheziţii în tren, înainte de ieşirea din ţară.  Ele ar fi trebuit recuperate mai târziu, printr-un mandatar, lucru care nu s-a întâmplat. Cât despre cele trei maşini transportate cu trenul regal, regele Mihai este de părere că i s-a permis să le scoată din ţară tocmai pentru ca propaganda comunistă să poată pretinde că ele erau pline cu „averi”.

În acele vremuri, multe bunuri scumpe de la Peleş îşi părăseau spaţiile consacrate, dar nu din cauza proprietarului lor exilat, fiind confiscate de comuniști.


Citește și: Căile Ferate ale Bucureştiului, în prag de desfiinţare. Drumul de fier urban, înlocuit cu bulevarde


Close
Închide
  Close