Ce urmează după oprirea Unității 2 Cernavodă? Expertul în energie Ionuț Purica: „Consumatorii rezidențiali sunt ultimii vizați. Dacă s-ar ajunge la ei, ar însemna blackout”

„Au fost luate măsuri reactive, nu măsuri predictive”

Prof. univ. dr. ing. Ionuț Purica este un cunoscut expert român în energie nucleară, care a deținut funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al Agenției Nucleare și pentru Deșeuri Radioactive (ANDR), fiind și președinte al Consiliului de Administrație al Nuclearelectrica. El are un doctorat în inginerie energetică nucleară și un doctorat în economie.

Amintim că printre măsurile luate de Ministerul Energiei pentru compensarea energiei care nu va mai fi produsă de Unitatea 2 de la Cernavodă se află posibilități de import din sistemele energetice regionale și europene, respectiv scoaterea din rezervă a grupului energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia și punerea lui la dispoziția Sistemului Electroenergetic Național. De asemenea, va fi utilizată, în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile, capacitatea suplimentară de producție a Hidroelectrica.

Libertatea: În condițiile în care prognoza privind debitul Dunării se menține nefavorabilă, oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă este așteptată în această săptămână…

Ionuț Purica: Uniunea Europeană are mai multe strategii, dintre care una de green deal, de emisii, și alta de strategie de securitate energetică. În momentul de criză, în care ne aflăm, are prioritate strategia de securitate energetică (…). Strategia asta înseamnă că ai un portofoliu variat de surse de generare de energie electrică, adică să ai și centrale pe cărbune, și pe gaz, pe hidrocarburi, nu mai vorbesc de nuclear, de hidro, regenerabile etc. Ideea de bază este că în situațiile ca cele în care debitul Dunării este foarte scăzut, care s-au mai întâmplat în 1985, dar era iarnă, în 2003 când s-a și oprit Unitatea 1, care atunci era singura în funcțiune la Cernavodă, și acum, este clar că trebuie luate niște măsuri. Și ca să iei măsuri de genul ăsta trebuie să te duci în spate și să vezi ce poți să faci. Nu numai o acțiune din asta pompieristică, hai că mai scufundăm niște barje, ca să dăm debitul ca Dunărea Veche să ajungă la Cernavodă. Astea sunt măsuri reactive, nu sunt măsuri predictive. E posibil ca la un debit de 1350 mc/s, cât am înțeles că e debitul Dunării acum, în perioada asta interimară se poate decide și oprirea Unității 2 de la Cernavodă, oprire care se face după niște proceduri bine definite, în care întâi se oprește reacția de fisiune în reactor pentru a prelua în continuare căldura remanentă de acolo, se păstrează răcirea. (…) Se oprește bineînțeles turbina turbogeneratorului electric. În condițiile acestea, e foarte clar că oprirea la debit scăzut salvează pompele de absorbție, pe circuitul de răcire al condensatorului turbinei. Dacă în pompele astea ajunge mâl și alte substanțe de pe fundul Dunării, este foarte clar că repararea și curățarea lor ia mult mai mult decât oprirea controlată în momentul în care debitul nu mai permite extragere de apă care să folosească la răcire.

Libertatea: Ce este de făcut?

Ionuț Purica: În perspectivă de termen mediu și lung, o să vină Unitățile 3 și 4, lucru care va necesita, așa cum au și centralele pe cărbune sau hidrocarburi, amplasarea unor turnuri de răcire la Cernavodă. Trebuie să nu mai avem momente de criză care nu pot fi rezolvate complet.

E nevoie de un acord între Guvernele României și Bulgariei pentru stocare de energie regenerabilă în Centrala Chaira

Libertatea: Ministerul Energiei și Dispecerul Energetic Național au anunțat că oprirea Unității 2 de la Cernavodă va fi compensată prin importuri din sistemul european și prin activarea unor capacități suplimentare de producție interne. Cum comentați?

Ionuț Purica: În momentul în care nu ai suficientă generare în sistemul tău, evident cauți import. În momentul de față e destul de greu. Bulgaria și Ucraina ar fi sursele din care am putea să luăm din centralele lor nucleare. (…) În condițiile date ne găsim într-o comunitate europeană în care trebuie să avem sisteme energetice interconectate și mi se pare absolut normal ca într-un asemenea moment Guvernul României să vorbească cu Guvernul Bulgariei să facă un acord pentru stocare de energie regenerabilă, din timpul zilei, în Centrala Chaira (situată în sud-vestul Bulgariei n.r.), de exemplu. Bulgarii au o centrală de repompare, pentru stocare, în timp ce noi, de vreo 40 de ani, Centrala de la Tarnița-Lăpuștești (județul Cluj n.r.) nu vrem să o terminăm.

Libertatea: Se vorbește și de o limitare în tranșe a consumului pentru anumiți mari consumatori industriali, în intervalul 19:00-23:00…

Ionuț Purica: Dispecerul Energetic Național are o listă de consumatori care pot fi treptat decuplați de la sistem pe măsură ce ai probleme cu generarea. În condițiile date, se începe cu industria grea, se continuă cu diverși alți consumatori. Ultimii pe lista asta sunt consumatorii rezidențiali. Dacă se ajunge la consumatorii rezidențiali înseamnă că nu mai avem mult și intrăm într-un blackout total. Nu a mai fost așa ceva în România din 10 mai 1977.

Libertatea: Ministerul Energiei susține că nu sunt vizați de acest mecanism de limitare consumatorii casnici…

Ionuț Purica: Ultimii pe o asemenea listă sunt consumatorii rezidențiali. E foarte puțin probabil acum să apară o situație în care consumatorii rezidențiali să fie decuplați. Mai mult decât atât, suntem într-un moment în care trebuie să învățăm ceea ce mai trebuie să facem. Odată ce crește debitul Dunării să nu ajungem să uităm toate aceste lucruri, ci să învățăm să luăm niște măsuri. (…) Trebuie să fim protejați de următoarea scădere a debitului Dunării, care nu se știe când va veni. Există o periodicitate cumva, 20 de ani, plus-minus ceva. E bine să încercăm să gândim lucrurile de așa natură încât dacă ajungem în așa ceva să existe măsuri foarte clare. (…) Și de reglementare a prețurilor de către ANRE astfel încât să nu ajungem în situația unor creșteri speculative de preț în condițiile în care apar asemenea situații.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro