Ceartă între rectori, pe noua lege a educației. Despre cine spune Remus Pricopie, de la SNSPA, că e singurul conducător de universitate fără doctorat
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Remus Pricopie, rectorul SNSPA și fost ministru al educației, aduce noi critici proiectelor legii educației aflate în dezbatere publică, pe care le cataloghează drept „o avalanșă de enormități”. De asemenea, face referire și la Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice, „singurul fără doctorat” din țară. Contactat de Libertatea, Mihnea Costoiu spune că „la jigniri nu răspundem” și își clarifică poziția cu privire la plagiat în mediul universitar.
Cuprins:
„Cum este posibil ca sub umbrela generoasă a unui proiect de țară, pe care l-au salutat mulți din sectorul educației - România Educată -, să «înflorească» asemenea enormități, care țin de impostură și accentuarea decalajelor în educație, nu de integritate și de distribuția echitabilă a resurselor?”, a transmis rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), într-o nouă postare pe pagina sa de Facebook.
În urmă cu o zi, Pricopie preciza pentru Libertatea că însuși actualul ministru al educației, Sorin Cîmpeanu, este cel care atacă valorile academice.
„Cum este posibil ca tot ceea ce a fost mai murdar în universități și școli (plagiat, politizare, impostură etc.) să devină acum «standard de sistem»?”, afirmă Pricopie, amintind de proiectul de lege a învățământului superior care prevede că răspunderea pentru plagiat se prescrie în trei ani de la săvârșirea faptei.
Ale cui interese sunt apărate de aceste presupuse viitoare legi ale educației, în condițiile în care, de exemplu, corupția și meditațiile asociate admiterii la școlile de top sunt încurajate, nu eradicate? Rectorul SNSPA:
În postarea sa, Pricopie face o trimitere la Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice București (UPB), care nu are doctorat.
„Este bine sau NU să nu avem standarde pentru cei care ocupă funcții de conducere în universități și instituții de învățământ preuniversitar? De exemplu, este OK ca rectorul celei mai mari universități tehnice din România să fie o persoană fără doctorat și fără un traseu academic sau de cercetare recunoscut național și (de preferat) internațional?”, a spus rectorul SNSPA.
„Este bine ca un rector să fie, simultan, și politician, chiar dacă legile actuale spun că așa ceva nu se poate?”, a continuat rectorul SNSPA.
Mihnea Costoiu a fost condamnat, la sfârșitul lunii martie, la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu în dosarul bazei „Cutezătorii” de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. El a fost acuzat că ar fi prejudiciat Ministerul Educației cu peste 10 milioane de euro printr-un act încheiat cu Fundația „Dinu Pescariu” în 2009.
Mihnea Costoiu: Politehnica „a progresat exponențial de când am onoarea de a fi rector”
Contactat de Libertatea, Mihnea Costoiu a spus, în ceea ce privește faptul că nu are doctorat, că „faptele mele, în poziția de rector, vorbesc de la sine”.
„În conformitate cu legea și cu normele europene, majoritatea activităților unui rector sunt unele manageriale. Dar faptele mele în poziția de rector vorbesc de la sine. Suntem universitatea care a progresat exponențial în ultimii 10 ani de când am onoarea de a fi rector. Suntem cea mai puternică universitate tehnică din această parte a lumii, lucruri de care sunt mândru eu și comunitatea pe care am onoarea s-o reprezint”.
Remus Pricopie a mai spus și că „universitatea va putea să facă orice - afaceri, învățământ preuniversitar, televiziuni etc. -, dar NU ne interesează dacă banii publici sunt cheltuiți corect, în raport cu destinația lor inițială: educație și cercetare de calitate”, cu referire la Politehnica București, care are un parteneriat cu televiziunea de știri Euronews. Mihnea Costoiu spune că universitatea pe care o conduce are o strategie clară și asumată: aceea de a aduce bani în universitate.
„Da, în unanimitate, Senatul Universității a votat aceste proiecte ale sale. Pe cale de consecință, noi avem grădiniță și școala universității, care este dedicată în mod special elevilor cadrelor didactice ale Universității Politehnice București. Da, facem o serie întreagă de prestări de servicii pentru o mulțime de companii naționale, companii publice, da, pentru a aduce bani în universitate”, a spus Costoiu.
Strategia publică a universității este de a aduce Euronews în România, pentru universitate, dar și pentru România. Da, ni le asumăm efectiv ca proiecte importante strategice pentru această universitate și, am îndrăzni să spunem, și pentru această țară.Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice:
De asemenea, rectorul UPB susține că declarațiile rectorului SNSPA lezează o întreagă comunitate.
„Mai e un lucru pe care nu-l înțelege nici domnul Pricopie și nu se înțelege, văd, în general. Deciziile nu sunt doar ale mele, ci sunt deciziile unei comunități. A ataca un rector înseamnă a ataca o comunitate. Iar eu nu accept ideea de a ataca o întreagă universitate, este jignitor. La jigniri nu răspundem, dar ne apărăm dreptul de vedere”, a spus acesta, în replică.
„CNATDCU nu și-a demonstrat un megastandard de exigență”
În scandalul desfiinţării CNATDCU (Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare), instituție care analizează acuzațiile de plagiat, Costoiu spune ferm că universitatea nu apără plagiatorii.
„Noi nu ne dorim să apărăm plagiatorii, sub nicio formă. Cine a plagiat să răspundă, să plătească, să i se retragă titlul. Nu comentăm acest subiect. Este fals indus în opinia publică, din punctul meu de vedere, faptul că UPB sau eu am apăra acest lucru. Ceea ce noi am spus este că niciunde în lume nu există un consiliu național de atestare a titlurilor, niciunde în lumea civilizată, nu vorbesc de Uniunea Sovietică”, a explicat Costoiu.
De asemenea, rectorul a ținut să precizeze că instituția care analiza plagiatele nu a fost foarte eficientă și, mai mult, aceiași oameni care dau titlurile de doctor ajung tot ei să le verifice.
Că acest CNATDCU, din punct de vedere tehnic, pe cifre, nu și-a demonstrat sub nicio formă un megastandard de exigență, ca dovadă că s-au aprobat peste 80.000 de teze de doctorat și au fost respinse foarte puține, iar titlurile retrase au fost, de asemenea, puține. Apoi, sunt aceleași cadre didactice care dau titluri în universități și care se duc la CNATDCU, nu sunt alți experți care să facă un alt filtru. Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii:
De ce există interes doar pe plagiatele doctorilor, când există și „diplome de orice tip de licență, de la inginer la filosof?”, se întreabă el. „Dacă avem zeci de mii de absolvenți în fiecare an cărora le dăm diplomă, și avem niște mii de absolvenți de doctorat, vedem că diferența e de ordinul zecilor de mii. De ce avem încredere într-o parte și nu mai avem încredere în cealaltă?”.
Nu se pune problema să apărăm plagiatorii, mai spune rectorul: „Ceea ce ministerul a propus și noi am susținut este să se aplice de aici încolo. Ce a fost dat până acum să se verifice prin mecanismele actuale, nu avem nicio problemă cu asta. Cine a greșit, o spun încă o dată, să răspundă! Nu se pune problema să apărăm plagiatorii! Nu acesta este principiul”, a încheiat el.
„Ministerul Imposturii Naționale”
Fostul ministru Remus Pricopie îl atacă direct și pe Sorin Cîmpeanu, fiind de părere că atât el, cât și politicienii care susțin noile legi vor ajunge „să compromită și acele lucruri bune care s-au făcut în ultimii 30 de ani, numai de dragul protejării unor interese obscure, care nu au nimic în comun cu interesul public”.
După așa o avalanșă de enormități, promovate ca propuneri de legi, mă întreb, în calitate de profesor și fost angajat al Ministerului Educației Naționale (prima dată, în 1996), dacă nu cumva această instituție, prin persoanele pe care le are în fruntea sa azi, și-a pierdut vocația de instanță a educației naționale, transformându-se în Ministerul Imposturii NaționaleRemus Pricopie, rector SNSPA:
Cele două legi ale educației, Proiectul de lege pentru Învățământul Preuniversitar și Proiectul de lege pentru Învățământul Superior, au fost lansate în dezbatere publică până în data de 24 august.
Legile vor fi ajustate în funcție de propuneri, apoi vor fi trimise la Guvern și ulterior vor ajunge în Parlament. Ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a transmis pe 18 iulie că printre cele 10 motive pentru care se schimbă legile educației se numără analfabetismul funcțional ridicat, necesitatea creșterii spiritului gândirii critice și faptul că sistemul de învățământ este învechit.
