Un singur centru de colectare a deșeurilor din cele 13 pe care România trebuia să le finanțeze prin PNRR a fost deschis: „Am avut 3 ani la dispoziție”

Celelalte zece centre destinate marilor orașe – printre care București-Ilfov, Timișoara, Iași, Brașov, Constanța sau Baia Mare – au acumulat întârzieri majore, au pierdut finanțarea prin PNRR și vor fi preluate în bugetul național.

Numărătoarea descrescătoare a banilor europeni

Istoria centrelor de colectare cu aport voluntar (CAV) de mari dimensiuni seamănă cu un bilant al reducerilor succesive. Inițial, în planul trimis către Comisia Europeană au fost incluse 15 astfel de complexe destinate marilor municipii. Ulterior, lista a fost ajustată la 13, pentru ca în final doar trei proiecte să mai prindă termenul de finanțare prin PNRR.

Aceste centre mari sunt proiectate pentru ca cetățenii să poată preda gratuit deșeuri voluminoase pe care nu le pot arunca la pubelele obișnuite: mobilier vechi, televizoare, frigidere, moloz din amenajări interioare sau resturi vegetale din grădini.

Spre deosebire de centrele de aport voluntar de dimensiuni mici, cele gigant au și capacitatea de prelucrare la fața locului, transformând resturile în compost sau materie primă pentru industrie.

Valoarea fiecărui proiect a fost estimată la aproximativ 5,5 milioane de euro fără TVA, fonduri asigurate inițial integral din componenta de împrumuturi a PNRR.

Primul centru gigant din țară funcționează la Cluj-Napoca

Singurul proiect finalizat din această serie este cel din Cluj-Napoca, inaugurat oficial la începutul acestei săptămâni în prezența ministrei Mediului, Diana Buzoianu, și a primarului Emil Boc.

Amplasat la marginea estică a orașului, lângă vechia groapă de gunoi municipală sistată și aflată în ecologizare, centrul a fost deschis imediat publicului.

Pentru a putea depune gratuit deșeurile, locuitorii trebuie să prezinte buletinul care atestă domiciliul în Cluj-Napoca și o dovadă a contractului de salubritate la zi.

„Cu toții am fost și suntem nemulțumiți când vedem moloz pe marginea unui drum, la marginea unei păduri, când vedem canapele aruncate peste tot în zona punctelor gospodărești, când vedem deșeuri care putrezesc pe spații verzi. De astăzi avem unde să le ducem”, a declarat primarul Emil Boc la deschiderea centrului.

Pe lângă Cluj-Napoca, doar două orașe mai au șanse să finalizeze lucrările până la termenul limită din august, când se încheie perioada de finanțare prin PNRR pentru aceste investiții. Este vorba despre proiectele din Craiova și Buzău, aflate pe ultima sută de metri cu execuția.

Zece mari orașe au pierdut PNRR-ul și trec pe bugetul național

Pentru restul de zece centre mari, Comisia Europeană a considerat că nu mai există timpul necesar ca lucrările să fie recepționate până la sfârșitul lunii august.

Cauzele sunt legate de modul în care fiecare autoritate locală a parcurs etapele pregătitoare, de la identificarea și securizarea terenurilor, până la procedurile riguroase de achiziție publică și obținerea avizelor de mediu.

„Au avut totuși trei ani la dispoziție”, a punctat Diana Buzoianu.

În Capitală, de pildă, proiectul gestionat prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Municipiul București se află într-o fază extrem de incipientă, deși autoritățile locale au avut la dispoziție trei ani pentru derularea pașilor birocratici.

Pentru a nu abandona investițiile deja demarate pe hârtie sau pe teren, Ministerul Mediului a decis mutarea finanțării pentru cele zece municipii rămase în urmă către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), banii urmând să vină direct din bugetul de stat.

Problematică similară se înregistrează și la nivelul centrelor mai mici de aport voluntar, destinate în special mediului rural. Din lista inițială de peste 500 de spații mici finanțabile prin PNRR, peste 200 au fost transferate tot către AFM din cauza întârzierilor, rămânând în PNRR doar puțin peste 300 de astfel de puncte de colectare la nivel național.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro