Chiar dacă apare o avarie, clienţii nu rămân cu robinetele seci, datorită reţelei circulare inteligente a Bucureştiului

Reţeaua inelară are conductele dispuse sub formă de poligoane închise – “inele” – şi este compusă din artere (conducte principale de transport apă), conducte de serviciu (conducte de distribuţie apă), branşamentele consumatorilor, vane şi hidranţi.
Configuraţia inelară a reţelei din Bucureşti permite ca în cazul apariţiei unei avarii pe o conductă, după izolarea hidraulică a tronsonului avariat, restul consumatorilor din aval de avarie şi din zona adiacentă să fie alimentaţi în continuare prin celelalte tronsoane ale inelelor, prin schimbarea sensului de alimentare.
Apa Nova Bucureşti (ANB) a implementat un sistem de monitorizare şi control al reţelei, cu aproximativ 320 de debitmetre, contoare şi senzorii de presiune aferenţi, sistem cu ajutorul căruia primeşte date în timp real despre debitele de apă şi presiunile din punctele principale ale reţelei.

Andi Bogdan Moraru, director Direcţia Reţele Apă: ”Sistemul de monitorizare ne anunţă imediat ce apare o deviaţie de la funcţionarea normală într-o anumită zonă, iar echipele din teren investighează imediat fiecare caz. Este semnul că s-a fisurat o conductă. Echipa merge acolo imediat şi, prin senzori de sunet, verifică unde este spărtura. Locul prin care apa ţâşneşte din ţeava perforată prezintă un zgomot specific, detectat de aparate care depisteaza sunetul spărturii. Prin această automatizare, viteza de reacţie a echipelor operaţionale, în cazul avariilor, s-a îmbunătăţit foarte mult”.

Valentin Zaharia, director optimizare sisteme apă şi canalizare: ”Sistemul ne alarmează în timp util asupra abaterilor în ceea ce priveşte presiunea, debitul şi calitatea la ieşirea din staţiile de pompare. În total, sunt 5.000 de semnale care se primesc zilnic. Se măsoară, de pildă, nivelul de oxigen din apă, deoarece valorile mici anunţă prezenţa masivă a microorganismelor consumatoare de oxigen în apă, iar acesta este un semnal de alarmă. De asemenea, se măsoară conductivitatea electrică a apei, pentru a urmări, indirect, posibila prezenţă a sărurilor dizolvate şi a metalelor. Valoarea conductivităţii apei potabile distribuită de Apa Nova are valori medii între 350-400 µS/cm, faţă de valoarea admisibilă conform Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile: 2500 µS/cm la o temperatură de 250C”.

Care sunt efectele, pentru consumator, ale activării acestor sisteme?

Sunt situaţii în care nu este afectat nici un consumator; atunci însă când sunt şi consumatori afectaţi, pot fi cazuri de presiune redusă pe branşament ( în cele mai multe din situaţii), de lipsa apei şi de calitate joasă.
Reclamaţiile de calitate a apei în urma izolării tronsoanelor de conductă avariate sunt cauzate de schimbări ale sensului de curgere, deoarece se întâmplă fenomenul de rupere a filmului biologic din interiorul conductelor şi antrenarea sa către „ieşirile” din conductă: hidranţi prin care echipele operaţionale fac spălări ale conductelor pentru ca depunerile antrenate de fluxul de apă să fie evacuate din zona branşamentele consumatorilor. Totuşi, recomandarea este ca, la prima utilizare a apei prin intermediul robineţilor interiori, după o intervenţie, consumatorii să lase apa să curgă câteva minute înainte de a o utiliza.
Oricum, modificările de calitate se referă doar la turbiditate – apă murdară, pentru o perioadă scurtă de timp -, nu şi ceilalţi indicatori.

Caseta 1:
Monitorizare şi control

Monitorizarea şi controlul reţelei se realizează în dispeceratul din cadrul Direcţiei Coordonare şi Optimizare Sisteme Apă şi Canalizare. Mentenanţa reţelei de apă, în teren (verificare funcţionare vane) se face de către echipele Direcţei Reţele Apă.
Apa Nova Bucureşti (ANB) este concesionarul serviciilor de alimentare cu apă și canalizare începând cu anul 2000, pentru o perioadă de 25 de ani, rețelele fiind în proprietatea Municipiului București.

Caseta 2:
Unele reţelele bucureştene au peste 100 de ani vechime

ANB este o companie privată românească, membră a grupului internațional Veolia. Acționarii sunt: Veolia Eau-Compagnie Générale Des Eaux, cu 73,69%, Municipiul Bucureşti, cu 16,31% din capitalul societăţii, iar cu 10% salariaţii societăţii prin Asociaţia ESOP.
Municipiul București beneficiază de 2.507 km de conducte de apă, 2.355 km canal și 3 stații de producție a apei potabile – Roșu, Crivina, Arcuda. Stația de producție Crivina este cea mai nouă, conectată în iunie 2006 la sistemul de alimentare cu apă a oraşului Bucureşti; are o capacitate de tratare a apei potabile de 260.000 m3/zi.
Aceste rețele sunt, în unele zone, foarte vechi, având chiar peste 100 de ani de la punerea în funcțiune și, timp de foarte mulți ani, înainte de preluarea contractului de concesiune de către ANB, nu au beneficiat de tehnologii și echipamente moderne prin care să li le asigure mentenanța și reparațiile la cele mai noi standarde.

Caseta 3:
Cum funcționează, efectiv, acest sistem de schimbare a fluxului apei în rețea 

În momentul intervenţiei, prin închiderea vanelor, pentru izolarea hidraulică a tronsonului avariat şi deschiderea altora – se schimbă sensul principal de curgere a apei prin tronsoanele adiacente ale inelelor reţelei de distribuţie apă potabilă.
Este ca în cazul Metroului: dacă vrei să mergi de la Gara de Nord la Ştefan Cel Mare, iar în staţia Victoriei a apărut o problemă tehnică, poţi să mergi pe celălalt sens, pe la Unirii – Dristor şi ajungi tot la Ştefan cel Mare.

Caseta 4:
Cât de repede poate fi activată devierea de la sesizarea apariției unei avarii 

Datorită sistemului de monitorizare şi control şi a organizării în teren a echipelor de intervenţie (prezente la program 24 h/24 h), realimentarea în aval se face în maximum două ore, daca nu apar complicatii.
Automatizarea sistemului de alimentare cu apă acoperă tot Bucureştiul.
Acest sistem computerizat de schimbare a fluxului de alimentare cu apă este specific Capitalei, el neexistând în cazul altor operatori din România.
Pe 15 ianuarie, de exemplu, a avut loc o avarie la o arteră importantă de transport apă potabilă în Bucureştii Noi. S-a luat decizia redirecționării apei prin intermediul altor conducte magistrale. Astfel, consumatorii din aval au putut beneficia repede de apă potabilă de la rețeaua publică.
Avarii relativ asemănătoare au avut loc în acestă lună în Bacău, unde apa potabilă a fost raţionalizată timp de două zile, şi în Craiova, care a rămas fără apă şi căldură mai mult de 24 de ore din cauza une conducte crăpate. Pentru că reţelele din aceste oraşe nu au sisteme de schimbare a fluxului apei, alimentarea nu s-a putut relua decât după terminarea reparaţiilor.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro