Șoferii din România vor avea reguli noi în 2026. Cele 10 schimbări care contează cel mai mult

1. Camerele fixe și mobile intră oficial în sistemul e-SIGUR

Sistemul e-SIGUR este una dintre cele mai importante schimbări pentru traficul din România. Scopul lui este ca traficul să poată fi monitorizat cu mijloace tehnice fixe sau mobile, nu doar cu radare clasice sau echipaje oprite pe marginea drumului.

Asta înseamnă camere montate pe drumuri, sisteme interconectate cu Poliția Română și date care pot fi prelucrate prin platforme software. Legea permite Poliției să primească automat semnalări și date de monitorizare de la administratorii drumurilor, prin sisteme de comunicații securizate.

2. Amenzile pot fi date și fără ca polițistul să te oprească în trafic

Codul rutier permite constatarea contravențiilor cu mijloace tehnice certificate sau omologate și verificate metrologic. Procesul-verbal poate fi încheiat și în lipsa șoferului, după stabilirea identității celui care a condus.

În plus, procesul-verbal poate fi făcut și în format electronic, semnat electronic și comunicat prin platforme informatice, dacă șoferul a optat pentru această modalitate. Înregistrările și documentele pot fi stocate timp de 5 ani.

Dacă mașina este surprinsă de o cameră, dar șoferul nu este identificat pe loc, proprietarul sau deținătorul mașinii poate fi obligat să spună cine a condus. Această comunicare poate fi făcută și prin platforme electronice.

3. Camerele nu se uită doar la viteză

Când aud de camere, mulți șoferi se gândesc doar la radar. Dar e-SIGUR nu este gândit doar pentru viteză.

Legea permite folosirea datelor de monitorizare pentru mai multe tipuri de abateri: depășirea vitezei legale, circulația pe o bandă interzisă sau restricționată, trecerea pe roșu, nerespectarea regulilor la trecerea la nivel cu calea ferată, comportamentul agresiv și depășirea coloanelor oprite la semafor sau la barieră.

Asta este partea importantă. Nu mai vorbim doar despre „ai mers cu 80 în zona de 50”. Vorbim și despre șoferul care forțează roșul, intră pe banda unde nu are voie, ocolește coloana la barieră sau conduce agresiv.

4. Filmările trimise de alți șoferi pot deveni probă, dar nu pentru orice abatere

O altă schimbare importantă este că filmările făcute de participanți la trafic pot fi folosite pentru sancționarea comportamentului agresiv.

Nu înseamnă că orice clip pus pe Facebook sau TikTok devine amendă. Legea spune clar că sesizarea trebuie trimisă prin platformele informatice stabilite, trebuie să conțină datele persoanei care reclamă, declarație pe proprie răspundere, data, ora, locul și filmarea.

Filmarea trebuie să arate clar manevra agresivă, vehiculul, numărul de înmatriculare și elemente care ajută la identificarea locului. Dacă lipsesc aceste elemente sau sesizarea este trimisă după mai mult de 30 de zile, poate fi clasată.

5. Rezultatul analizelor pentru alcool și droguri trebuie comunicat în maximum 72 de ore

Testarea pentru alcool și droguri a devenit una dintre cele mai sensibile teme pentru șoferi, mai ales după cazurile în care oameni au rămas fără permis mult timp până la clarificarea analizelor.

Regula actuală este că instituțiile medico-legale trebuie să comunice rezultatul analizelor toxicologice către Poliție în maximum 72 de ore de la finalizarea recoltării probelor biologice.

Dacă rezultatul arată absența alcoolului sau a substanțelor psihoactive, permisul se restituie. Dacă rezultatul nu este comunicat în termenul de 72 de ore, permisul se restituie până la clarificarea situației.

Asta nu elimină testele rapide și nici obligația șoferului de a se supune testării. Dar pune o limită de timp pentru situațiile în care permisul este retras sau reținut în urma unui rezultat preliminar ori a refuzului/imposibilității testării.

6. Amenzile sunt mai mari pentru că punctul-amendă este legat de salariul minim

Amenzile rutiere sunt calculate în puncte-amendă. Un punct-amendă reprezintă 5% din salariul minim brut pe economie.

La un salariu minim brut de 4.050 de lei, un punct-amendă ajunge la 202,5 lei. De aici apar diferențele mari față de anii în care punctul-amendă era plafonat la 145 de lei.

Clasele de amenzi arată așa:

Clasa I: 2-3 puncte-amendă, adică 405-607,5 lei.

Clasa II: 4-5 puncte-amendă, adică 810-1.012,5 lei.

Clasa III: 6-8 puncte-amendă, adică 1.215-1.620 lei.

Clasa IV: 9-20 de puncte-amendă, adică 1.822,5-4.050 lei.

Clasa V, pentru persoane juridice: 21-100 de puncte-amendă, adică 4.252,5-20.250 lei.

Asta înseamnă că unele greșeli care înainte păreau „suportabile” au devenit mult mai scumpe. Iar dacă sunt combinate cu suspendarea permisului, costul real este și mai mare.

7. Neplata amenzii poate duce la suspendarea dreptului de a conduce

O schimbare foarte importantă introdusă în 2026 vizează șoferii care nu își plătesc amenzile rutiere.

Dacă amenda nu este achitată în termenul legal, dreptul de a conduce poate fi suspendat. Suspendarea se calculează proporțional: o zi pentru fiecare 50 de lei datorați, fracțiile fiind ignorate.

Exemplu simplu: pentru o amendă neachitată de 1.000 de lei, suspendarea poate ajunge la 20 de zile.

Măsura se aplică amenzilor rutiere date după intrarea în vigoare a mecanismului, nu oricărei amenzi vechi. Dar direcția este clară: statul vrea să lege neplata amenzii de dreptul de a conduce, nu doar de o datorie fiscală.

8. Mașinile noi trebuie să aibă sisteme obligatorii de siguranță, inclusiv „cutie neagră” și asistent de viteză

Aici nu vorbim despre o regulă românească separată, ci despre legislație europeană care se aplică și mașinilor noi vândute în România.

Prin regulamentul european privind siguranța generală a vehiculelor, mașinile noi trebuie să includă mai multe sisteme de siguranță: Intelligent Speed Assistance, adică asistentul care avertizează șoferul când depășește limita de viteză, Event Data Recorder, adică „cutia neagră” a mașinii, frânare automată de urgență, avertizare la oboseală sau neatenție, avertizare la părăsirea benzii, semnal de frânare de urgență și sisteme pentru mersul înapoi.

Nu înseamnă că mașina îți dă singură amendă. Nu înseamnă nici că asistentul de viteză îți taie definitiv accelerația. Dar înseamnă că mașinile noi colectează și folosesc mai multe date pentru siguranță.

„Cutia neagră” nu este același lucru cu o cameră care te filmează non-stop. Scopul ei este să stocheze date tehnice relevante în jurul unui accident, precum viteza, frânarea sau funcționarea anumitor sisteme.

9. Mașinile noi trebuie să fie pregătite pentru etilotest conectat la pornire

Nu înseamnă că orice mașină nouă vândută în România te obligă să sufli înainte să pornești. Obligația europeană este ca mașina să fie pregătită pentru montarea unui sistem de tip alcohol interlock, adică un dispozitiv care poate bloca pornirea dacă șoferul are alcool peste limită.

Cu alte cuvinte, mașina trebuie să aibă o interfață care permite instalarea unui astfel de dispozitiv. Dispozitivul în sine nu este obligatoriu pentru fiecare șofer obișnuit.

Tehnologia este folosită în unele țări pentru șoferi recidiviști, transport profesional sau programe speciale. Driverul trebuie să sufle în aparat, iar dacă nivelul de alcool este peste pragul stabilit, mașina nu pornește.

10. În sensul giratoriu trebuie respectate benzile, nu doar prioritatea

În sensul giratoriu, mașinile care sunt deja în interior au prioritate față de cele care intră. Dar asta nu înseamnă că poți ieși de pe orice bandă, oricând.

Dacă ești pe banda interioară și vrei să ieși, trebuie să schimbi banda corect: semnalizezi, te asiguri și nu tai fața mașinii de pe banda exterioară.

Practic, sensul giratoriu nu anulează regulile normale de circulație pe benzi. Multe accidente apar tocmai pentru că un șofer crede că „iese din rond”, iar celălalt merge regulamentar pe banda lui.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI