Câte persoane vor mai locui în România în 2080. Un sfert din populație va avea peste 65 de ani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România se confruntă cu o schimbare demografică majoră, iar până în anul 2080 populația țării va scădea semnificativ, în timp ce procesul de îmbătrânire se va accentua. Potrivit estimărilor, unul din patru români va avea peste 65 de ani, ceea ce va pune o presiune tot mai mare asupra sistemului de pensii, sănătății și pieței muncii.
Cuprins:
Îmbătrânirea populației, o provocare majoră
Populația României ar putea scădea semnificativ până în anul 2080, ajungând la 15,63 milioane de locuitori, o reducere de 3,41 milioane față de nivelul raportat la 1 ianuarie 2025, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Această scădere de 17,9% reflectă un declin accentuat al populației tinere și adulte, în paralel cu o creștere semnificativă a numărului persoanelor în vârstă de peste 65 de ani.
Proiecțiile INS subliniază că procentul populației tinere (sub 15 ani) va scădea la 13,7% până în 2080, iar cel al populației adulte (15-64 ani) va ajunge la 60,4%. În schimb, populația vârstnică (65 de ani și peste) va crește la 25,9%, față de 20,3% cât era în 2025.
Indicele de îmbătrânire demografică, care reflectă raportul între populația în vârstă de peste 65 de ani și cea tânără, a crescut de la 81,0 în 2005 la 131,3 în 2025. Până în 2080, acest indicator va atinge un nivel alarmant de 188,8%, conform prognozelor. În plus, raportul de dependență demografică, ce indică numărul persoanelor inactive raportat la cele active, va ajunge la 65,5%.
Cauzele declinului demografic
Specialiștii INS identifică mai mulți factori care contribuie la scăderea populației: natalitatea în continuă scădere, menținerea unui spor natural negativ, migrația internațională și schimbările în comportamentul demografic al cuplurilor căsătorite.
La 1 ianuarie 2025, populația rezidentă a României era de 19,043 milioane de locuitori, dintre care 51,2% erau femei. Mai mult de jumătate din populație (51,3%) trăia în mediul urban, conform statisticilor INS.
Diferențe majore între regiunile României
Există variații regionale semnificative în structura populației. La începutul anului 2025, regiunea de dezvoltare Nord-Est (județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui) adăpostea cea mai mare parte a populației, reprezentând 16,9% din totalul locuitorilor. În schimb, regiunea de dezvoltare Vest (Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș) avea cea mai mică pondere, cu doar 8,8%. Totodată, regiunea București–Ilfov era cea mai urbanizată, cu 85,6% din locuitori trăind în orașe, conform INS.
Spor natural negativ în toate regiunile
Un alt semnal de alarmă îl reprezintă sporul natural negativ, care, la 1 ianuarie 2025, era de -104,1 mii persoane la nivel național. Cele mai mari pierderi demografice au fost înregistrate în regiunea Sud-Muntenia (-21,4 mii persoane), iar cele mai mici în București-Ilfov (-7,3 mii persoane). Alte regiuni afectate semnificativ au fost Sud-Est (-16,9 mii persoane), Nord-Est (-15,6 mii persoane) și Sud-Vest Oltenia (-14,4 mii persoane), potrivit datelor INS.
