Cine se ocupă de Patrimoniul Național al României. Directorul instituției, Oana Zaharia, susținută de PSD, are un „patrimoniu personal” de 27.000 de euro în bijuterii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Institutul Național al Patrimoniului se ocupă de tot ce înseamnă monumente istorice aflate în patrimoniul statului. Anul trecut, Institutul a beneficiat de un buget de aproape 20 de milioane de lei. Bineînțeles că banii nu ajung niciodată și este greu ca din aceste fonduri să îngrijești toate bunurile aflate în patrimoniul național. Mare parte din buget se duce pe salarii. Iar conducerea institutului este una stufoasă, formată dintr-un manager, un director general adjunct și alți patru directori adjuncți.
Cuprins:
Eternul diriginte de șantier
Institutul Național al Patrimoniului (INP) a fost înființat în anul 2009 prin comasarea Oficiului Național al Monumentelor Istorice cu Institutul Național al Monumentelor Istorice. În anul 2011, Institutul de Memorie Culturală (CIMEC) a fost și el absorbit de INP.
Institutul Național al Patrimoniului are multe atribuții. Cele mai importante sunt cele legate de gestionarea fondurilor „destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice, finanțat de la bugetul de stat” și de administrare, în numele Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, a monumentelor istorice ale statului.
Practic, INP are putere totală asupra a tot ce este legat de bunurile de patrimoniu istoric ale statului român. Specialiștii Institutului decid ce este și ce nu este monument istoric. Tot ei hotărăsc care monument trebuie restaurat și cine execută lucrările.
De exemplu, una dintre firmele cele mai contractate este Melpo Expert Consulting din Târgu Jiu, deținută de Romeo Popoi. Doar în acest an, firma lui Popoi a câștigat peste 20 de contracte cu INP și altele cu BNR și diferite consilii județene. În toate proiectele în care este implicat de INP, Popoi reprezintă Institutul ca diriginte de șantier, așa cum a fost și în cel de restaurare a operei lui Constantin Brâncuși - Poarta Sărutului din Parcul Central din Târgu Jiu, care s-a transformat într-un scandal acum 12 ani.
Directoarea susținută politic, inculpată într-un dosar penal
De mai bine de trei ani, Valeria Oana Zaharia este managerul interimar al Institutului Național al Patrimoniului.
Înainte să-i ia locul arhitectului Ștefan Bâlici în fruntea INP, doamna Zaharia a lucrat la o firmă privată care de multă vreme se bucură de multe contracte cu statul, inclusiv în județul Constanța, de unde vine și managerul Institutului. De altfel, pentru aproape un an (în 2021), doamna Zaharia a fost consilierul președintelui Consiliului Județean Constanța. Asta după ce, timp de vreo patru ani, s-a calificat în administrația locală, fiind directorul Administrației Monumentelor și Patrimoniului Turistic din cadrul Primăriei Capitalei pe vremea lui Firea.
De asemenea, Oana Zaharia a mai lucrat și la firma Utiltrans SA, patronată de fratele său, Răzvan Zaharia, și a fost asociată în câteva societăți comerciale care se ocupau în principal cu construcțiile.
Ca pregătire, Oana Zaharia este specializată în calculatoare, absolvind o facultate privată și apoi, în 2024, și-a susținut un doctorat la UNARTE.
Valeria Oana Zaharia a fost căsătorită cu Mircea Marcu (acum pensionar), fost director general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (în perioada 2010-2011) şi apropiat al controversatului afacerist Valeriu Iacubov.
În 2017, doamna Zaharia a fost inculpată penal într-un dosar de înşelăciune, dosar închis după ce părţile s-au împăcat.
De altfel, numele Oanei Valeria Zaharia a figurat în mai multe litigii aflate pe rolul Judecătoriei Constanţa, dosare în care actualul manager s-a judecat cu Serviciul Poliţiei Rutiere Constanţa.
Conform ultimei declarații de avere (de anul trecut), Oana Zaharia a câștigat de la INP aproape 134.000 de lei și de la un internship din Marea Britanie suma de 24.000 de lire. Ca avere, doamna Zaharia posedă doar bijuterii în valoare de 27.500 de euro.
Când a fost numită, la începutul anului 2022, mai multe organizații ale arhitecților și din domeniul protecției monumentelor au cerut demisia ministrului culturii de atunci, Lucian Romașcanu, și mai multe persoane au semnat o petiție pentru ca Ștefan Bâlici să rămână director la Institutul Național al Patrimoniului. Numirea doamnei Zaharia, fără nicio pregătire în domeniu, a fost considerată una politică.
„Hoarda” de șefi de la Patrimoniu: patru adjuncți și un director general adjunct
Managerul Oana Zaharia este secondată de nu mai puțin de patru directori adjuncți și un director general adjunct.
Luana Floricică este director general adjunct și lucrează în Institut de mai bine de șapte ani. În paralel a mai lucrat și la Ministerul Culturii, iar anul trecut a raportat venituri de aproape 90.000 de lei de la Institut. Grosul banilor îl aduce în familie soțul doamnei Floricică. El este asociat într-o firmă care trăiește și din contracte cu statul și i-au adus beneficii de peste 1,3 milioane de lei din salarii și dividende.
Irina Iamandescu este director adjunct la Monumente Istorice. În declarația de avere din 2023, ultima făcută publică, doamna Iamandescu scrie că a câștigat aproape 65.000 de lei de la Institut și de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București, unde activează din 2005. La INP, doamna Iamandescu lucrează din 2016 și a mai trecut pe la Ministerul Culturii, unde a fost inspector pentru clădirile istorice.
Daniela Mihai este directorul adjunct care se ocupă de „programe, proiecte, promovare şi metodologii”. După Revoluție, moment în care îi începe CV-ul, doamna Mihai a lucrat la Muzeul Național de Istorie ca muzeograf.
În anul 2002, doamna Mihai s-a privatizat, asociindu-se în Dalem Consulting SRL (redenumită Arcpat Consulting și dizolvată în 2011), firmă înrolată în registrul Experților pentru Patrimoniu Cultural Mobil. Conectată cu INP, Daniela Mihai se angajează la INP în anul 2003, unde a lucrat ca director științific timp de șase ani până a fost numită în funcția actuală.
De la INP, doamna Mihai a câștigat într-un an peste 96.000 de lei (inclusiv pentru coordonarea unui proiect european și vouchere de vacanță), iar de la Institutul de Studii Avansate pentru Cultură și Civilizația Levantului, aproape 49.000 de lei pentru cercetare. PFA-ul i-a mai adus 6.000 de lei, iar Universitatea București, unde este profesor asociat la masterul de Istorie, doar 1.500 de lei. În declarația de interese, doamna Mihai ne informează că deține Creativ Rural SRL, fondată în anul 2016 și care se ocupă cu activități de cazare, firmă cu cifre de afaceri măricele, dar și cu pierderi pe măsură.
Gabriela Tulai este directorul adjunct care se ocupă de partea financiară a Institutului, funcție care i-a adus aproape 79.000 de lei. Doamna Tulai mai este și director economic la Muzeul Național de Artă Contemporană al României, poziție răsplătită cu 93.728 de lei. Iar PFA-ul domniei-sale i-a mai adus 16.000 de lei.
Bogdan Șandric este singurul bărbat din conducerea INP și ocupă funcția de director adjunct la Patrimoniu Digital. Șandric a absolvit Facultatea de Istorie și a lucrat la muzeul din Oltenița, la biblioteca ASE, iar în 2003 s-a angajat la Institutul de Memorie Culturală (CIMEC), care, în 2009, a fost comasat în INP.
În anul 2024, Șandric a raportat venituri de la INP (83.000 de lei), de la Ministerul Culturii (aproape 13.000 de lei), Direcția de Cultură Oltenița (7.425 de lei), de la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău (6.862 de lei) și de la Muzeul Ianca din Brăila (1.800 de lei).
În 2021, Bogdan Șandric a fost numit de Nicușor Dan (pe atunci primar general) membru în Comisia de Urbanism a Primăriei Capitalei.
Bogdan Șandric este cel care a dezvoltat baza de date Repertoriul Arheologic Național.
Nerasist 08.09.2025, 22:26
Iar ne baga pe gat niste personaje fara competență. Și da, firmele care au avut contracte cu statul și angajații, trebuie sa facă pauza 5 ani, să se descurce fara.