Ciprian Ciucu promite să pună infrastructura Bucureștiului la punct în „5-6 ani”. Modelul marilor orașe europene și planul Primăriei

Promisiunea lui Ciprian Ciucu

Primăria Municipiului București (PMB) a transmis că în 2026 au fost deblocate și lansate zeci de șantiere, în special pentru infrastructura rutieră și rețeaua de termoficare. Ciprian Ciucu a făcut un apel la înțelegerea locuitorilor pentru disconfortul creat de șantierele deblocate recent.

„Erau atât de întârziate, încât efectiv avem doar aceste două opțiuni: să nu facem nimic și să pierdem banii europeni atrași pentru ele sau să fac apel la înțelegerea bucureștenilor, să aibă încredere că șantierele vor fi finalizate la timp”, a precizat luni, 3 august, primarul general al Capitalei.

Edilul promite că în următorii 5-6 ani, infrastructura critică a orașului va fi complet reabilitată.

„Am nevoie de cinci, chiar șase ani să pun orașul la punct din punct de vedere al infrastructurii. După aceea, venim cu proiecte de regenerare urbană, mai mult verde, curățenie, clădiri îngrijite, spațiu public de calitate, în care să ne placă să trăim”, a adăugat Ciprian Ciucu.

Modelul marilor capitale europene care au trecut ani la rând prin șantiere

Reprezentanții PMB au adus în discuție transformările prin care au trecut orașe precum Copenhaga, Paris, Madrid, Bilbao, Viena, Londra, Berlin sau Dortmund, comparând acest proces cu cel prin care trece în prezent Bucureștiul. Aceste orașe europene sunt date ca exemple de bune practici de Primăria București.

„Nu a fost ușor pentru localnici, dar acum trăiesc în metropole civilizate, dezvoltate, cu accent pe verde, pe sănătate și pe siguranță. Bucureștiul este în urmă, abia acum începe să se pună la punct, dar în următorii cinci ani ne vom mândri cu el”, subliniază reprezentanții Primăriei, într-o postare făcută pe Facebook.

Ei mai arată că „transformările urbane nu se fac de pe o zi pe alta” și că „a fost nevoie de perioade lungi în care locuitorii au suportat șantiere, trafic, zgomot”.

Primul exemplu a fost Copenhaga, capitala Danemarcei, care în anii ’60 era un oraș dominat de automobile, cu centru aglomerat, iar portul puternic poluat, potrivit PMB. Din 1962 și până în prezent s-a reabilitat, în etape. S-au construit sute de kilometri de piste pentru biciclete, s-a creat infrastructură verde, s-au regenerat zonele portuare, iar metroul a fost extins. În prezent este considerat unul dintre cele mai prietenoase orașe din lume pentru pietoni și bicicliști.

Parisul reprezintă un exemplu spectaculos de transformare urbană, trecând în ultimii 20 de ani prin proiecte majore precum extinderea rețelei de metrou, reabilitarea bulevardelor, crearea de promenade pe malurile Senei, extinderea pistelor de biciclete și plantări masive de arbori.

În perioada 2003–2015, Madridul a îngropat autostrada urbană M-30 în subteran, transformând suprafața în peste 120 de hectare de spații verzi, poduri pietonale și rețele de piste pentru biciclete.

La rândul său, Viena a ajuns în topul orașelor cu cea mai bună calitate a vieții datorită investițiilor constante începute încă din 1990, care au vizat extinderea rețelei de metrou, dezvoltarea locuințelor moderne și multiplicarea spațiilor verzi.

Berlinul a traversat aproape trei decenii de investiții masive și șantiere continue pentru a se transforma dintr-un oraș în reconfigurare într-o metropolă modernă, dotată cu spații verzi extinse, cartiere regenerate și o rețea excelentă pentru bicicliști.

Și Londra a trecut prin peste 20 de ani de proiecte majore. Între 2000 și 2023, zone industriale abandonate au devenit cartiere moderne de locuințe, birouri și spații culturale. Printre marile șantiere se află: regenerarea King’s Cross, Parcul Olimpic, Elizabeth Line (Crossrail) sau Battersea Power Station.

Ce au în comun aceste orașe

În urma analizei acestor orașe europene, reprezentanții Primăriei București susțin că acestea au urmat „câteva principii comune”: „au fost planificate pe termen lung (10-30 de ani, uneori mai mult); lucrările au fost etapizate, astfel încât orașul să poată funcționa; accentul a fost pus pe transportul public, spațiile verzi și regenerarea zonelor degradate; locuitorii au acceptat că șantierele produc disconfort temporar, dar urmăresc beneficii pe termen lung”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE