Cinci hotărâri de Guvern atacate de PSD au fost suspendate de Curtea de Apel București. Executivul acuză blocarea unor măsuri importante

Decizii suspendate rapid

PSD a depus plângerile prealabile pe 27 iulie, iar pe 29 iulie a atacat în instanță 11 dintre cele 12 hotărâri vizate, cerând suspendarea lor, potrivit unui comunicat al Guvernului. În aceeași zi, începând cu ora 14.54, Secretariatul General al Guvernului a început să primească citațiile pentru cele cinci procese, soluționate deja pe 3 august, la ora 11.00.

„Măsuri importante pentru a facilita accesul tinerilor pe piaţa muncii, gestionarea fondurilor europene, încasarea veniturilor bugetare, prevenirea răspândirii bolilor la animale şi sprijinirea crescătorilor individuali de animale, precum şi pentru organizarea şi desfăşurarea unor activităţi ale instituţiilor statului nu vor putea fi puse în aplicare după ce Curtea de Apel Bucureşti a suspendat astăzi (3 august – n.r.) cinci hotărâri adoptate de Guvern”, se arată în comunicatul Executivului.

Curtea de Apel București a suspendat joi, 30 iulie 2026, la solicitarea PSD, alte șase hotărâri adoptate recent de Guvernul condus de Ilie Bolojan.

Impactul deciziei asupra tinerilor și economiei

Una dintre cele cinci hotărâri suspendate luni, HG nr. 570/2026, viza sprijinirea financiară a tinerilor NEETs (Not in Education, Employment, or Training) cu vârste între 16 și 29 de ani. Aceștia urmau să beneficieze, la prima angajare pe perioadă nedeterminată, de o primă de stabilitate de 1.000 lei lunar în primul an și 1.250 lei lunar în al doilea an. Sumele erau neimpozabile, cu condiția păstrării locului de muncă.

„Tinerii NEETs (…) care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la nicio activitate de formare profesională nu vor mai beneficia de sprijin financiar pentru angajare”, avertizează Guvernul.

Suspendarea acestei măsuri lasă tinerii și persoanele vulnerabile fără sprijin pentru integrarea pe piața muncii.

Totodată, suspendarea HG nr. 511/2026, având ca obiect modificarea Hotărârii Guvernului nr. 52/2018 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, afectează gestionarea a două mecanisme financiare internaționale, prin care România ar fi urmat să primească aproximativ 600 de milioane de euro până în 2028. Aceste fonduri, provenite din Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European și cel Norvegian, ar fi fost esențiale pentru proiectele de dezvoltare și investiții, subliniază Guvernul.

Măsuri fiscale și sanitare, blocate

O altă hotărâre suspendată este HG nr. 530/2026, care includea norme metodologice pentru aplicarea unei ordonanțe de urgență privind neplata amenzilor contravenționale. Măsura prevedea un mecanism de schimb automat de date între autorități pentru aplicarea suspendării dreptului de a conduce în cazul neachitării amenzilor, proporțional cu suma restantă.

„Organele fiscale locale înregistrau în evidenţa fiscală amenzile contravenţionale rămase definitive şi transmiteau contribuabilului, în termen de cel mult 30 de zile, o somaţie de plată. Documentul ar fi cuprins informaţii privind cuantumul obligaţiei de plată, suma rămasă neachitată, termenul de 90 de zile acordat pentru achitare, precum şi data de la care începea şi data la care înceta suspendarea dreptului de a conduce în cazul neplăţii amenzii”, arată Executivul.

Durata suspendării se calcula proporţional cu suma neachitată, respectiv o zi de suspendare pentru fiecare 50 de lei neachitaţi, fără luarea în considerare a fracţiilor de zi.

În același timp, HG nr. 512/2026, care aloca un plafon de 3,15 milioane lei pentru colectarea, transportul și neutralizarea animalelor moarte din gospodăriile crescătorilor individuali, a fost și ea suspendată.

„Măsura ar fi contribuit la prevenirea răspândirii bolilor la animale, mai ales ţinând cont de evoluţia agresivă a pestei porcine africane în România, la diminuarea costurilor cu combaterea şi eradicarea acestora şi la creşterea eficienţei economice a exploataţiilor zootehnice”, potrivit comunicatului citat/

Guvernul va contesta decizia instanței

Nu în ultimul rând, HG nr. 501/2026, care reducea numărul maxim de posturi la Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), a fost și ea suspendată. Această măsură făcea parte dintr-un plan mai larg al Guvernului de reducere cu 10% a cheltuielilor de personal pe anul 2026. Se reducea numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al CNCAN, de la 182 la 180 de posturi.

Executivul a anunțat că va contesta decizia Curții de Apel București.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro