Clasare în cazul Anei Oroş, femeia ucisă de câini lângă Lacul Morii din Bucureşti. „Fapta nu e prevăzută de legea penală”, deşi a existat un „mediu propice haitei de câini”, spun magistraţii 

Două atacuri ale câinilor maidanezi și două anchete prelungi 

Ana Elisabeta Oroş avea 43 de ani, era divorţată şi mamă a unui copil de 14 ani. De profesie inginer de cercetare în inginerie sanitară și protecţia mediului, ea lucra ca expert la Direcția de Mediu a Primăriei Capitalei. Iubea drumețiile, natura și participa la acţiuni de ecologizare montană. 

Pe 21 ianuarie 2023, într-o dimineață de sâmbătă, Ana Oroş a ieşit să alerge pe digul Lacului Morii, aflat în apropiere de cartierul Giuleşti, unde ea locuia. În jurul orei 9.30, și-a terminat tura de jogging, a coborât digul şi a luat-o pe câmp, spre intrarea în cartier. Pe drum, a fost atacată de o haită de câini. Una dintre muşcături i-a secționat artera femurală și, din cauza hemoragiei masive, femeia a murit în câteva minute.

Cu 8 luni în urmă, ea mai fusese atacată de câini, tot lângă Lacul Morii. Atunci, doi biciclişti care treceau prin zonă i-au sărit în ajutor, iar Ana Oroş a ajuns la spital, cu multiple răni în zona capului, a toracelui, a mâinilor şi picioarelor. 

După acel atac, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 a deschis un dosar penal cu privire la infracțiunea de neluarea de către proprietarul câinelui sau deținătorul temporar al acestuia a măsurilor de prevenire a atacului canin asupra unei persoane. Dar până ca anchetatorii să identifice vinovaţii, agresiunea s-a repetat, iar Ana Oroş a murit. 

A fost deschis un nou dosar penal, în care se efectuau cercetări pentru ucidere din culpă. Ancheta a fost preluată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Tot aici a ajuns, în decembrie 2023, şi primul dosar, unde încadrarea juridică a faptei fusese schimbată, între timp, în vătămare corporală din culpă. 

Cauzele au fost conexate, iar cercetările au durat 2 ani și 4 luni. Până în luna mai a anului trecut, când Parchetul de pe lângă Tribunalul București a dispus clasarea, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de Procedură Penală: „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

Parchet: „au existat alți factori care au concurat la producerea decesului victimei”

Anchetatorii au verificat, în principal, dacă cei de la Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA) București, care ar fi trebuit să captureze câinii maidanezi din zona Lacului Morii, se fac vinovaţi de moartea Anei Oroş.

Şi, potrivit încheierii de la Judecătoria Sectorului 6, „nu s-a putut identifica o omisiune sau neglijență gravă a ASPA care să fi facilitat în mod direct producerea rezultatului tragic. De asemenea, nu s-a constatat existența unei legături de cauzalitate între modalitatea în care ASPA și-a îndeplinit obligațiile și decesul victimei”.   

Dar „au existat alți factori care au concurat la producerea decesului victimei”, precizează procurorii, în ordonanţa de clasare. Căci deşi că „a existat o activitate intensă de capturare a câinilor”, „atacul s-a produs datorită (sic!) unor circumstanțe nefavorabile (mediu propice haitei de câini)”, spune Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

Anchetatorii n-au cercetat cauzele apariţiei acestui „mediu propice haitei de câini” într-o capitală europeană, lângă digul Lacului Morii pentru reamenajarea căruia Primăria Sectorului 6, condusă pe atunci de Ciprian Ciucu, cheltuise 10 milioane de lei.

Dar Raportul Corpului de Control al Primarului General (CCPG), care la acea vreme era Nicușor Dan, conţine câteva dintre detaliile omise de ancheta coordonată de Parchet.

Corpul de Control al Primarului General: „Faptul că parcela nu era împrejmuită a favorizat desfășurarea evenimentului”

În sinteza acestui Raport, publicată de g4media.ro, se precizează că „zona incidentului din 21 ianuarie 2023 soldat cu moartea Anei Oroş se află la «graniţa» dintre sectorul 6 şi comuna Chiajna”, iar terenurile „sunt neîngrădite, pe acestea fiind aruncate diverse gunoaie. În apropiere se află două stâne de oi, una dintre ele fiind abandonată”. 

Existenţa acelor stâne de oi, dar şi a gunoaielor (paie, resturi vegetale, posibil de la stână), precum și leșul unui măgar, au favorizat prezența câinilor în zona respectivă, se mai precizează în Raportul CCPG.

Terenul pe care Ana Oroş a fost ucisă de câini era „neîmprejmuit şi necurăţat”, se subliniază în raportul CCPG. Acest teren, cu numărul cadastral 207909, aparţine SC SLR IP Ilfov Development SRL, o firmă fondată în 2007 de mai mulţi cetăţeni israelieni ce intenţionează să ridice pe malul lacului un complex de blocuri. În așteptarea aprobărilor necesare de la autorităţile locale, terenul a fost lăsat în paragină.

„Faptul că parcela în cauză nu era împrejmuită conform prevederilor legale”, se arată în Raportul CCPG, a reprezentat „un factor important, ce a favorizat desfășurarea evenimentului din 21 ianuarie 2023”. Corpul de Control mai adaugă că sesizarea acestor nereguli era de competența Poliției Locale Sector 6 și a celei de la Municipiul București.

În acelaşi raport se mai precizează și faptul că „echipajele ASPA nu au competenţe privind capturarea câinilor fără stăpân aflaţi pe proprietate privată”.

Cazul Ionuţ Anghel: condamnare pentru o Primărie şi o firmă ce nu şi-au îngrădit terenurile virane

În septembrie 2013, Ionuţ Anghel a fost omorât de câini, lângă un parc din Capitală. Copilul de 4 ani a traversat un teren viran, ce aparţinea Administraţiei Domeniului Public (ADP) Sector 2 şi nu fusese împrejmuit corect, apoi a intrat pe un alt teren viran neîngrădit, ce era deţinut de o firmă şi păzit de 7 maidanezi ce fuseseră adăpostiţi acolo. 

Firma privată, patronul ei şi ADP Sector 2 au fost condamnaţi pentru ucidere din culpă şi obligaţi să plătească, în solidar, 2.400.000 de euro daune către părinţii şi fratele lui Ionuţ Anghel. Cei de la Sectorul 2 au avut de achitat 800.000 de euro.

Judecătoria Sectorului 2 şi Curtea de Apel Bucureşti au stabilit că ADP Sector 2 avea obligaţia să împrejmuiască nu doar terenul viran ce-i aparținea, ci şi pe cel al firmei, căci „autorităţile publice locale sunt cele care se îngrijesc de realizarea împrejmuirii, în cazul inacţiunii titularului imobilului”.

Această obligaţie e prevăzută de Hotărârea Consiliul General al Municipiului Bucureşti (HCGMB) 212/2000, în care se arată că „terenurile virane aparţinând domeniului public şi privat al Municipiului Bucureşti vor fi împrejmuite de Primăria Municipiului Bucureşti”, iar „terenurile virane aparţinând persoanelor fizice şi juridice vor fi împrejmuite pe cheltuiala proprietarilor”. Dacă aceştia din urmă refuză, primesc amendă, şi dacă nici aşa nu intra în legalitate, „împrejmuirea va fi executată de Primăria Municipiului Bucureşti, sumele cheltuite în acest scop urmând a fi recuperate de la cei în culpă, prin acţiuni în instanţă promovate de Departamentul Juridic – Contencios al Primăriei Municipiului Bucureşti”.

HCGMB 212/2000 a fost modificată şi completată prin:

● HCGMB 360/2001, care a majorat cuantumul amenzilor;

● HCGMB 121/2010, care a adăugat, pe lângă obligaţia îngrădirii terenurilor, şi pe cea a salubrizării și igienizării lor;

● HCGMB 189/2013, care i-a obligat pe proprietarii terenurilor să asigure şi înierbarea acestora.  

În cazul Ionuţ Anghel, instanţa sublinia, în motivarea deciziei de condamnare, că „tocmai calitatea de instituţie publică pe care o avea inculpata Administraţia Domeniului Public Sector 2 Bucureşti impunea respectarea normelor, susţinerea interesului public local şi protejarea prin împrejmuire a terenurilor virane de pe raza sectorului 2 Bucureşti, verificarea periodică a integrităţii acesteia şi reconstruirea în caz de nevoie, măsurile de prevedere necesare trebuind a fi puse în aplicare în mod ferm de către inculpata care avea competenţă în acest caz”.

Ciprian Ciucu: „Nu se poate îngrădi un teren aflat într-o zonă inundabilă”

Cei care ar fi trebuit să verifice dacă se respectă obligaţia de împrejmuire a terenurilor virane din zona Lacului Morii sunt angajaţii de la Primăria Sectorului 6, condusă la acea vreme de Ciprian Ciucu.

La o săptămână de la moartea Anei Oroş, Ciucu susţinea, într-o emisiune de la Digi 24, că terenul pe care femeia a fost atacată de câini nu putea fi îngrădit.

„Pentru că trăim în România, ţară în care legile au fost aplicate (sic!) într-un mod foarte ciudat”, explica Ciucu. „Să vedeţi această speţă, da? Acel teren este foarte, foarte mare. Noi am mers, Poliţia Locală a mers şi a dat prima oară amenzi: «Domnule, îngrădeşte-ţi terenul, pentru că trebuie să ai grijă de el, este al tău!». A venit omul la Primărie, să obţină autorizaţia de construcţie pentru îngrădirea terenului. Şi ce să vezi? Se află pe zonă inundabilă şi nu ai cum să emiţi autorizaţie de construire pe zonă inundabilă”.

„Este, efectiv, ca într-un film, cum să vă zic eu, «Idiocracy»”, se revolta Ciprian Ciucu. „Cineva a împroprietărit pe cineva cu un teren, şi acolo este permisă doar prin înţăruşare aşa-zisa delimitare. Nu este vorba de îngrădire, se pun ţăruşi în capul locului. Iar câinii trec printre ţăruşi”.  

În aceeaşi emisiune, Ciucu mai spunea: „Noi (Primăria Sectorului 6 – n.r.) am curăţat acel teren de două ori, anul trecut”.

Terenul nu e în zonă inundabilă, potrivit PUZ. Şi dacă ar fi, el poate fi împrejmuit”, spun Apele Române

În explicaţiile oferite atunci în emisiunea de la Digi 24, Ciprian Ciucu ocoleşte adevărul de două ori. 

Prima oară, atunci când spune că terenul pe care Ana Oroş a fost atacată de câini „se află pe zonă inundabilă”. Căci potrivit PUZ-ului publicat de Direcția Urbanism pe site-ul Primăriei Sectorului 6 (aprobat prin HCGMB nr. 2/2016), acea parcelă era amplasată în afara zonei inundabile de lângă lacul Morii.

Terenul cu numărul cadastral 207909 se află într-o „zonă mixtă, situată în afara limitelor zonei protejate, având regim de construire continuu sau discontinuu şi înălţimi maxime de P+4 Niveluri”, potrivit PUZ Sector 6. Prin urmare, în ianuarie 2023 nu exista nicio interdicţie de ridicare a unui gard, dacă autorităţile locale s-ar fi îngrijit de asta.

Şi chiar dacă acel teren s-ar fi aflat în zona inundabilă, precum cele de lângă dig, prin care Ana Oroş a trecut, înainte de a fi atacată de câini, el putea fi împrejmuit, conform conducerii Administraţiei Naţionale Apele Române.

Împrejmuirea terenurilor virane amplasate în zone inundabile este posibilă, cu respectarea prevederilor legale aplicabile” – Administraţia Naţională Apele Române

„Din perspectiva Legii apelor nr. 107/1996, nu există o interdicţie generală privind împrejmuirea acestor terenuri. Totodată, pentru împrejmuirile uşoare, care, potrivit legislaţiei în vigoare în domeniul construcţiilor, nu necesită autorizaţie de construire, Legea apelor nu instituie restricţii specifice”, precizează conducerea Administraţiei Naţionale Apele Române, într-un răspuns la solicitarea Libertatea.

Împrejmuirile uşoare sunt cele realizate din sârmă sau plasă de sârmă, pe stâlpi de lemn sau metal, fără fundaţie din beton.

Instanţa a pecetluit clasarea: „Procurorul a interpretat corect modalitatea în care autoritățile și-au îndeplinit obligațiile”

După ce Parchetul de pe lângă Tribunalul București a decis clasarea dosarului, fiul Anei Oroş, reprezentat legal de tatăl său, a făcut plângere împotriva soluţiei procurorilor. El a solicitat și suplimentarea probatoriului, prin „efectuarea unei adrese către Primăria Sectorului 6 București, prin care să precizeze când s-au îngrădit terenurile și dacă există acte administrative emise în urma acestui demers”.

Pe 3 martie anul acesta, Judecătoria Sectorului 6 a respins cererea de redeschidere a  anchetei, explicând că răspunsurile ce ar putea veni de la Primăria Sectorului 6 „nu sunt apte să lămurească cauza în privința circumstanțelor în care s-a produs vătămarea și decesul victimei, fiind administrate suficiente probe în acest sens”.

În motivarea deciziei de confirmare a soluţiei de clasare, judecătorul mai spune că ASPA „avea competența și obligația de a lua măsurile necesare pentru capturarea câinilor fără stăpân”, însă și „dacă ar fi capturat mai mulți câini, nu se poate concluziona că fapta nu s-ar fi produs în modalitatea în care s-a produs. (…) Procurorul care a dispus soluția de clasare a realizat o interpretare corectă a modalității în care autoritățile și-au îndeplinit obligațiile și a legăturii de cauzalitate cu decesul victimei”.

Decizia prin care Judecătoria Sectorului 6 a confirmat clasarea dosarului este definitivă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro