Cum recruta Securitatea elevi minori fără acordul părinților, dar cu sprijinul profesorilor. Noi dezvăluiri din arhivele CNSAS

Într-o informare recentă publicată pe pagina oficială de Facebook, reprezentanții CNSAS readuc în atenția publicului modul brutal în care Securitatea a extins aparatul de supraveghere în rândul tinerilor. În anii de apogeu ai regimului comunist, nevoia de a controla orice formă de opoziție sau de gândire liberă a împins fosta poliție politică să pătrundă adânc în mediul școlar.

Documentele de arhivă demonstrează că ofițerii de Securitate vizau în mod special elevii de liceu, pe care îi transformau în surse de informații. Tinerii primeau nume conspirative și aveau sarcina de a raporta orice acțiune, discuție sau atitudine suspectă venită din partea colegilor, a profesorilor și, în unele cazuri tragice, chiar din partea propriilor familii.

Profesorii, pioni în mecanismul de recrutare al Securității

Un aspect deosebit de grav subliniat de cercetătorii din cadrul CNSAS este complicitatea unor cadre didactice la acest proces opresiv. Pentru a identifica elevii vulnerabili, ușor de influențat sau pe cei considerați cu „potențial informativ”, ofițerii se bazau frecvent pe recomandările directe ale directorilor de școli, ale diriginților sau ale anumitor profesori de la clasă.

Aceștia nu doar că puneau la dispoziție caracterizările tinerilor, ci facilitau întâlnirile dintre ofițeri și elevi, de multe ori chiar în incinta unităților de învățământ, sub diverse pretexte aparent inofensive. Astfel, o parte a corpului profesoral devenea o rotiță esențială în mecanismul Securității, trădând încrederea fundamentală a relației profesor-elev.

Minori fiind, tinerii erau supuși unor presiuni psihologice uriașe în timpul orelor de anchetă sau discuțiilor cu ofițerii. Unii erau șantajați cu notele sau cu exmatricularea, în timp ce alții erau ademeniți cu promisiunea unui dosar curat, care să le garanteze accesul la facultate sau la o carieră de succes.

Părinții, excluși complet din ecuație

O regulă strictă și obligatorie impusă de ofițerii de Securitate era păstrarea unui secret total față de familiile minorilor vizați. Recrutarea și semnarea faimosului angajament de colaborator se făceau deliberat fără acordul, și mai ales fără știința părinților.

Această abordare încălca flagrant orice minimă formă de protecție a minorului, distrugând sistematic încrederea în mediul familial. Părinții nu aveau habar că propriii copii erau supuși presiunilor pentru a oferi note informative și erau forțați, la vârste fragede, să ducă o viață dublă. Izolarea elevului de sprijinul părintesc era o tactică psihologică menită să îl facă complet dependent și subordonat ofițerului de legătură.

Dosarele ofițerilor abuzivi ajung pe masa procurorilor

Fenomenul copiilor-informatori este un dosar uriaș al tranziției românești. Nu este pentru prima dată când instituția care gestionează arhivele fostei poliții politice atrage atenția asupra acestor drame. În ultimii ani, CNSAS a identificat mii de astfel de cazuri și a trimis sesizări ample către Secția Parchetelor Militare de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Foști ofițeri de Securitate au fost acuzați de infracțiuni contra umanității pentru modul în care au recrutat mii de minori în ultimii ani ai regimului comunist, distrugând destinele unor tineri aflați la început de drum. Acțiunile de devoalare și de trimitere în justiție realizate de CNSAS subliniază importanța istoriei recente și arată că, dincolo de cifre, stau traumele profunde provocate de un stat totalitar, care a confiscat drepturile celor mai vulnerabili cetățeni ai săi.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro