Ileana Racheru, expert în spațiul ex-sovietic: „Începând din decembrie 2024, dezinformarea prorusă a explodat, a invadat spațiul informațional românesc” 

 1 comentariu
București, România. 21 februarie 2025: Un bărbat flutură steagul SUA și steagul Rusiei inversat în timpul unui protest al susținătorilor ultranaționalistului de extremă dreapta Călin Georgescu, în fața guvernului român.

După anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, dezinformările Rusiei în spațiul public românesc au crescut în amplitudine. Deși rețetele manipulării prin social media au rămas relativ aceleași, numărul agenților de influență ai Rusiei s-a mărit, consideră experta în spațiul ex-sovietic Ileana Racheru. 

Într-un interviu pentru Libertatea, Ileana Racheru explică cât de dificil este pentru un român să identifice narațiunile care favorizează agenda Kremlinului și principalele teme politice pe care le exploatează grupurile de interese proruse. 

„După anul 2024, mi se pare că s-a mărit numărul de proxy ai Rusiei în România. Sunt persoane publice, care de multe ori nu își exprimă deschis atitudinea pro-Kremlin, dar care acționează coordonat cu propagandiștii cei mai odioși ai regimului Putin. Chiar săptămânile trecute, am citit pe Russia Today (contul de Telegram), TASS, Moskovskii Komsomolet o știre falsă despre faptul că Ucraina ar fi atacat cu dronă civili aflați pe o plajă din Rusia (în realitate, drona fusese doborâtă din greșeală într-o zonă populată). 

Într-un timp record, fake-ul a apărut pe conturile de FB ale unei senatoare și unei „jurnaliste” din România, precum și într-o declarație a unui politician extremist marginal din Finlanda, reprodusă în presa din Rusia”, a spus Ileana Racheru. 

Propaganda și dezinformarea, armele Rusiei

Libertarea: Cum a evoluat propaganda rusă în spațiul public românesc, după anularea alegerilor din decembrie 2024?

Ileana Racheru: Aș vrea să clarific ce sunt propaganda și dezinformarea (prin definiții din dicționare), ambele fiind folosite de Rusia ca mijloace de interferență în alegeri, pentru subminarea democrațiilor occidentale. Propaganda presupune difuzarea de știri, opinii, zvonuri, mesaje care sunt favorabile unui singur partid, candidat, stat și care ignoră poziții contrare. Propaganda are ca obiectiv cultivarea anumitor emoții, sentimente, atitudini față de un anumit candidat, idee politică etc. În contextul alegerilor din 2024, cred că propaganda a avut ca obiectiv amplificarea sentimentelor de ură și revoltă împotriva establishmentului politic existent, precum și crearea unor așteptări false legate de candidatul „providențial” Călin Georgescu. 

În prezent, propaganda se concentrează foarte mult pe stârnirea unor sentimente de ură împotriva Ucrainei, cetățenilor și președintelui acesteia. În 2025, propaganda rusă a rulat în tandem cu propaganda AUR pentru a crea sentimente de ură la adresa cetățenilor Republicii Moldova și a Maei Sandu.

În schimb, dezinformarea se bazează pe o minciună care este difuzată (de multe ori masiv) cu scopul de a manipula. Ca să rămânem tot la exemple legate de Republica Moldova: Maia Sandu este acuzată că ar fi fraudat alegerile prezidențiale din România, deși matematic e absolut clar că diferența de aproximativ 800 de mii de voturi nu a fost dată de cei aproximativ 150 de mii de alegători din Republica Moldova.

Revenind la întrebare, obiectivul major al propagandei și dezinformării nu s-a schimbat și vizează erodarea democrației și securității României prin crearea sau inflamarea clivajelor din societatea românească, sporirea neîncrederii în instituțiile naționale și în partenerii occidentali (UE și NATO), promovarea intensă a discursului extremist, xenofob, rasist.

Ce cred că s-a schimbat este cantitatea imensă de dezinformare care este deversată zilnic în spațiul online. Începând din decembrie 2024, dezinformarea a explodat, ne-a invadat. În ceea ce privește propaganda (deși nu mai e la fel de mult amplificată), mi se pare că după anul 2024 e și mai nocivă, în sensul că ura, diviziunea pe care încearcă să le stârnească în mințile românilor au ca scop crearea unui nou clivaj în politica românească: extremism și izolaționism vs democrație și proeuropenism NATO. 

Apoi, propaganda prorusă încearcă să creeze Rusiei o imagine pozitivă la nivelul populației. Presupun că au văzut în sondaje că ar putea exista un bazin de 5-10% favorabil Rusiei pe care ar putea să încerce să îl exploateze politic. În acest sens, a sporit în spațiul public numărul influencerilor, „jurnaliștilor”-propagandiști sau al simplilor „idioți utili” care prezintă o imagine pozitivă a Rusiei. Imaginea pozitivă a Rusiei se construiește pe două paliere: politic și cultural. Astfel, pe palierul politic, unii îl laudă deschis pe „patriotul”, „credinciosul” Putin și regimul politic represiv din Rusia, sunt favorabili unui parteneriat strategic între România și Rusia, aderării României la BRICS. 

Sunt invitați la evenimentele organizate de Ambasada Rusiei la București și nu sunt deloc deranjați atunci când ambasadorul omite să spună că, după 1945, României i-a fost impus un regim totalitar comunist de către URSS. Sau participă la forumuri, cursuri pe teme de comunicare digitală/fact checking și fake news organizate în Rusia.

Pe palierul cultural, am observat pe TikTok tot felul de personaje care încearcă să-și sporească numărul de urmăritori (probabil și sumele obținute) prin promovarea unor obiective turistice din Rusia (însoțite de mesaje de tipul „Putin și regimul politic din Rusia nu sunt rele, așa cum ne spune Occidentul”, „Rusia nu suferă din cauza sancțiunilor”). Tot pe palierul cultural sunt evenimentele organizate de Clubul Rus din București, care promovează atât clasici ai literaturii ruse, cât și filme de propagandă, un discurs în care istoria celui de Al Doilea Război Mondial și cea a comunismului sunt denaturate în favoarea Rusiei.

Pe lângă ce am enumerat mai sus, există și numeroase relatări (sub format video) despre „viața fericită” a rușilor (care achită facturi mai mici la gaz decât românii, care își permit să cumpere mai multe produse din supermarketuri decât românii).

Ce s-a mai schimbat după 2024 ține de faptul că în spațiul public au apărut sau au devenit mai active ONG-urile cu profil extremist care amestecă discursul naționalist, legionar, fundamentalist religios cu dezinformarea și propaganda Rusiei. 

Tot după 2024, mi se pare că s-a mărit numărul de proxy ai Rusiei în România. Sunt persoane publice, care de multe ori nu își exprimă deschis atitudinea pro-Kremlin, dar care acționează coordonat cu propagandiștii cei mai odioși ai regimului Putin. Chiar săptămânile trecute, am citit pe Russia Today (contul de Telegram), TASS, Moskovskii Komsomolet o știre falsă despre faptul că Ucraina ar fi atacat cu dronă civili aflați pe o plajă din Rusia (în realitate, drona fusese doborâtă din greșeală într-o zonă populată). Într-un timp absolut record, fake-ul a apărut pe conturile de FB ale unei senatoare și unei „jurnaliste” din România, precum și într-o declarație a unui politician extremist marginal din Finlanda (reprodusă în presa din Rusia).

„Manipularea se produce pe fondul unor probleme sociale preexistente”

-Cât de dificil este pentru un român să identifice narațiunile care favorizează agenda Kremlinului?

-Destul de dificil, din mai multe motive. Manipularea se produce pe fondul unor probleme sociale preexistente: nu toți românii au beneficiat de pe urma aderării la UE (nu e greu să vedem din statistici că regiunile economice cele mai dezvoltate sunt marile orașe și zonele limitrofe), nu toți beneficiază în mod real de educația și sistemul de sănătate oferite de stat, foarte mulți au familii ce trăiesc în afara României. În orașele mici și la sate, majoritatea au salariul minim sau se întrețin foarte greu din munci agricole prost plătite. 

În plus, populația României nu a beneficiat de un sistem de educație care să favorizeze gândirea critică. În plus, nu există campanii publice antidezinformare, nu există programe de formare profesională pentru educație digitală, dezbaterile despre regimuri nedemocratice, xenofobie/rasism/instrumentalizarea politică a religiei sunt foarte puține și restrânse în cercuri intelectuale....

Dificultatea e generată și de faptul că o parte a politicienilor și partidelor din România preiau narativele de propagandă ale Rusiei, considerând că acestea le aduc voturi și câștiguri în lupta cu adversarii politici. În realitate, au contribuit la creșterea extremismului. 

-Cum s-ar putea apăra democrația românească de dezinformare, fără însă a fi alterat dreptul românilor la libertatea de expresie?

-Libertatea de exprimare este unul dintre fundamentele democrației. În decembrie 1989, românii au murit tocmai pentru a avea dreptul de a contesta deciziile politice, de a dezbate liber pe teme setate la nivel intern... și nu pe o agendă care este stabilită de Rusia prin manipularea rețelelor de socializare, prin minciuni menite să influențeze emoțiile, opțiunile electorale.

Rusia folosește in extenso instrumentele tehnologiei informației pentru a-și amplifica propaganda și dezinformarea. Cred că ar trebui eliminat din mediul online comportamentul inautentic coordonat, conturile false. Maia Sandu spunea că libertatea de exprimare este pentru oameni, nu pentru boți, troli... România are la dispoziție în acest sens Digital Service Act. 

Personal, cred că modelul finlandez de combatere a propagandei și dezinformării ar fi cel mai potrivit pentru România. Se concentrează pe „efortul întregii societăți” și presupune un întreg ansamblu de acțiuni:

- care încep cu educația timpurie pe teme ca fake news, folosirea AI, educație digitală, gândire critică.

- continuă cu un efort din partea fiecărui cetățean de a deconstrui o știre falsă în faza incipientă.

- creșterea încrederii în instituții (în special în cele care oferă servicii de bază pentru populație - educație, sănătate etc.).

- un efort comun, sub un centru unic de coordonare al instituțiilor care au atribuții directe în combaterea propagandei și dezinformării, atacuri cyber (CNA, ANCOM, Directoratul pentru Securitate Cibernetică). Acest efort nu este posibil în absența amendării legislației (cel puțin în cazul CNA).

- transparență prin publicarea de rapoarte, comunicarea periodică cu privire la campaniile de interferență, sabotaj, atacuri ale Rusiei.

Temele favorite ale dezinformării rusești în România

-Care sunt, mai exact, temele politice pe care le exploatează grupurile de interese proruse?

-Ucraina și sprijinul Occidentului (implicit al României) mi se pare că sunt tema principală. Apoi mai e conspirația sistemului (acesta fiind instituțiile românești și europene, politicieni cu viziuni democratice) împotriva românilor.

Propaganda rusă încearcă (cu foarte mare succes) să reducă sprijinul populației României pentru Ucraina. Statul vecin, președintele Zelenski și ucrainenii, în general, sunt prezentați ca fiind vinovați pentru foarte multe probleme ale României (de exemplu, situația economică proastă, faptul că a fost oprită centrala de la Cernavodă sau atacurile cu drone ale Rusiei). 

Nu știu dacă mai e nevoie să reproduc narativele potrivit cărora românii sunt săraci pentru că guvernul dă bani Ucrainei, că autoritățile ucrainene au luat apă din Dunăre, prin Canalul Bîstroe, sau că toate dronele care ajung în România sunt ucrainene, trimise special ca să ne atragă în război. Toate aceste narative pot fi infirmate ușor din surse oficiale la o simplă căutare pe Google. De exemplu în perioada 2022-2025, România a oferit Ucrainei 1.5 mld. euro, echivalentul a 0,2% din PIB pe an. O carte de geografie de clasele primare ne arată că ucrainenii nu puteau să ia apă din Dunăre. 

-Ce înseamnă o agendă politică prorusă? 

-O agendă care favorizează regimul criminal de la Kremlin și care de cele mai multe ori nu se bazează pe fapte reale, care conține interpretări denaturate ale unor evenimente. O agendă care subminează democrația românească. De exemplu, poți să fii instrumentul Rusiei în România prin simpla promovare a unor măsuri care restrâng drepturile unor minorități, prin distribuirea unui discurs fascist fără să ai absolut nicio legătură cu regimul Putin.

-A fost conservatorismul capturat de Moscova? Ce mai înseamnă a fi conservator proeuropean?

-Cred că a fost denaturat, nu capturat. Putin promovează ca valori tradiționale ale Rusiei - o ortodoxie intrumentalizată politic, folosită absolut abominabil pentru a justifica războiul împotriva Ucrainei: 

a. O istorie care glorifică personaje precum Felix Djerjinski (conducătorul Ceka), Stalin;

b. Instituții represive;

c, Stabilitatea socială întreținută prin reprimarea oricărei forme de opoziție, a presei libere;

A fi conservator proeuropean înseamnă în primul rând să promovezi valori tradiționale compatibile cu democrația. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
Urmărește cel mai nou VIDEO
Comentarii (1)
  • Avatar comentarii

    BabaVanda 29.08.2026, 01:05

    Maestrul C e unul dintre cei mai profesionisti propandisti putinisti.

ALTE ȘTIRI
Ulrich Siegmund (centru), șeful AfD în Saxonia Anhalt, sărbătorind victoria alături de liderii federali ai AfD Alice Weidel (stânga) și Tino Chrupalla (dreapta) Foto: Profimedia
Exclusiv
16:00
Profesorul Șerban Costa, medic în capitala landului câștigat de AfD: „Vor, de exemplu, să dea afară toți străinii din landul Saxonia-Anhalt. Între 15 și 20% din toți medicii sunt străini”
Sistemul medical din România primește o investiție de peste 390 de milioane de lei prin PNRR. Sursă foto: Facebook/Ministerul Sănătății.
15:45
Aproape 400 de milioane de lei pentru două investiții majore în sănătate, finanțate prin PNRR
MONDEN
Adelina Pestrițu
16:00
„Burlacii: Foc în Paradis”: Cine sunt concurenții, care sunt regulile și premiul pus în joc la show-ul de dating de la PRO TV
Larisa Iordache si fiica ei
15:51
Mărturisirea făcută de Larisa Iordache după ce și-a dus fiica la creșă: „N-aș fi crezut vreodată”
POLITIC
Dominic Fritz a fost ales președintele USR în iunie 2025. Foto: Cristian Otopeanu / Libertatea
15:17
Dominic Fritz confirmă ruptura Nicușor Dan - USR după ce președintele a promulgat legea ANI prin care Fritz pierde primăria Timișoara
Steagul României, alături de steagul Uniunii Europene, la intrarea în sediul unei instituții din București
14:56
Oficialii care refuză să sărute drapelul, amendați cu până la 10.000 de lei. Proiect AUR, aproape de votul decisiv
Ultimele știri
16:19
Nicușor Dan a semnat primul decret de acreditare a unui ambasador în străinătate de când a devenit președinte
16:14
Un bărbat orb a băut patru sticle de vin apoi s-a urcat la volan și a condus 240 de kilometri: „O persoană aflată în criză”
16:08
„Inteligența artificială ne poate ucide pe toți până în 2030”: Avertismentul sumbru al unui cercetător Anthropic
16:05
Alegeri anticipate în Serbia pe 25 octombrie, anunță Aleksandar Vučić: Parlamentul a fost dizolvat
TRENDING
ReportajExclusiv
07:00
Vasluianul care l-a refuzat pe oaspetele Călin Georgescu își explică decizia: „Greșesc cei de sus. România nu e în campanie electorală”
08:25
Călin Georgescu și Horațiu Potra ajung în fața instanței. Începe procesul pe fond în dosarul de lovitură de stat
08:23
Mașinile diesel Euro 5 nu mai au voie să circule de la 1 octombrie 2026 în anumite orașe din Italia. Care sunt excepțiile
9 sept. 2025
Sfânta Ana - Tradiții și superstiții. Ce semnificație are numele Ana
Un șofer din Germania a condus cu 150 km/h spre un muncitor în construcții și a fost oprit doar după ce pneurile i-au explodat. Sursă foto: Profimedia.
15:23
Un șofer care a condus cu 150 km/h direct spre un muncitor în construcții, oprit abia când a ajuns la jante. Ce pedeapsă a primit în Germania
ciuperci
14:38
5 greșeli majore pe care le faci când gătești ciuperci: cum le distrugi gustul și substanțele nutritive fără să știi
medicament minune care inlocuieste operatia pe inima Foto Envato
13:54
Vor să dea statul în judecată pentru a rămâne în viață: Medicamentul-minune care înlocuiește operația pe inimă, blocat la Guvern
Un bărbat în vârstă, îmbrăcat elegant în costum cu papion, stând lângă portiera deschisă a unei mașini, în fața unei case din piatră.
13:30
Un șofer în vârstă de 100 de ani își conduce Mercedesul fără ochelari și încă merge pe bicicletă: „Văd un iepure de la 1 km distanță”
O grădină îngrijită cu gazon verde și pomi fructiferi plini de mere roșii, având în fundal case
12:47
Fructele cele mai dragi românilor se vor coace, dar atrag șobolani și șerpi: cum poți preveni invazia
De ce iese zacusca amară și cum o repari - Sursă foto: Shutterstock
17 aug.
De ce iese zacusca amară și cum o repari
Ce se întâmplă dacă ții frigiderul prea plin. Sursă foto: Shuttrstock
22 aug.
Ce se întâmplă dacă ții frigiderul prea plin
De ce simți că nu poți respira pe umezeală mare. Sursă foto: Shutterstock
26 aug.
De ce simți că nu poți respira pe umezeală mare
Cum depozitezi corect hainele de vară ca să nu miroasă la iarnă. Sursă foto: Shutterstock
29 aug.
Cum depozitezi corect hainele de vară ca să nu miroasă la iarnă
Un bărbat care realizează un atac cibernetic, stă la laptop și poartă un hanorac negru. Se vede cum tastează o parolă și un nume de utilizator
15:30
Cum au făcut hoții credit de nevoi personale în valoare de 110.000 lei, fără consimțământul unei femei: povești de groază din lumea fraudelor bancare
Prim-plan cu un aparat electronic de plată a parcării, alimentat cu panou solar, amplasat pe marginea unei străzi cu mașini parcate.
15:08
540 de locuri de parcare, amenajate în Sectorul 1 București: lista străzilor
Soldați americani la aeroportul Mihail Kogălniceanu
14:28
Un think-tank apropiat de Donald Trump laudă apropierea României față de SUA: 30 de ani de linie pro-occidentală, de la Emil Constantinescu la Nicușor Dan. Ce reproșează totuși raportul
SRI respinge o presupusă implicare în desemnarea premierului
Analiză
12:00
Analiză Libertatea: Serviciile de informații din România au copiat modelul militarizat de funcționare de la serviciile rusești
Arhiva foto
12:35
La muncă, cetățene președinte! România nu mai are timp de pierdut
Nicușor Dan cu ambele brațe ridicate
8 sept.
România perplexă
Bancnote euro
8 sept.
8 din 10 IMM-uri din România n-au cerut niciun credit în ultimul an: cele mai puţine împrumuturi din UE, dar firme printre cele mai îndatorate
Arhiva foto
8 sept.
O victorie destul de colosală