Nicușor Dan îi ia apărarea lui Lucian Pahonțu, după articolele care au dezvăluit că șeful SPP a fost ofițer în Securitatea lui Ceaușescu, și critică ancheta Recorder: „Nu ştiu care e scandalul”

Nicușor Dan îl apără pe Pahonțu și critică Recorder: „Nu ştiu care e scandalul”

Totuși, Nicușor Dan consideră însă că „generalul Pahonțu nu se încadrează aici”. Președintele a refuzat însă să-și argumenteze poziția.

Mai mult, președintele a criticat titlul anchetei Recorder care a readus în prim-plan apartanența la Securitate a lui Pahonțu, spunând că „nu se justifică în conținut”. „Nu ştiu care e scandalul”, a adăugat el.

Președintele recunoaște că nu l-a evaluat pe Pahonțu

„O evaluare a acestui serviciu am făcut-o cu propriile simțuri ”, a argumentat Nicușor Dan întrebat dacă a cerut o evaluare a lui Lucian Pahonțu. Președintele admite că nu a făcut o evaluare managerială a șefului SPP, dar s-a convins că serviciul este unul profesionist cu ofițeri buni.

De ce nu a depus Pahonțu declarația de interese?

Și aici președintele s-a limitat să expedieze scurt problema: „SPP nu e un serviciu secret, ci un serviciu de pază”.

Potrivit ultimei declarații de avere a lui Lucian Pahonțu, care se mai păstrează pe site-ul ANI, șeful SPP a câștigat în anul fiscal 2023 suma de 353.510 lei, pentru funcția de director, la care se adaugă 22.312 lei, indemnizația de delegare. Ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 31.000 de lei lunar. Cotidianul scria toamna trecută, citând Newsweek, că Pahonțu ar avea și o pensie lunară de 20.000 de lei.

Libertatea a scris joi, 27 august, despre proiectul Guvernului care interzicea cumularea pensiei speciale cu salariul, pregătit toamna trecută de Guvern, și care a inclus în prima formă apărută public un amendament care se aplica mănușă doar situației lui Lucian Pahonțu, șef al SPP. Mai precis, era singurul favorizat direct, dacă proiectul ar fi trecut în acea primă formă.

De asemenea, publicația Newsweek a prezentat și un facsimil care arată că proiectul privind interzicerea cumulării pensiei speciale cu salariul e avizat inclusiv de Pahonțu (unul din cei opt șefi de instituții avizatoare).

Recorder: „Generalul Pahonțu, șeful SPP, a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu și a participat la masacrul din 21 decembrie 1989”

Generalul Lucian Pahonțu, cel mai longeviv și unul dintre cei mai influenți șefi de servicii secrete din România, are un capitol ascuns în biografia sa oficială. O amplă investigație publicată de jurnaliștii de la Recorder arată că actualul șef al Serviciului de Protecție și Pază (SPP) a activat în Trupele de Securitate în ultimii ani ai regimului comunist și a făcut parte din forțele de represiune trimise să înăbușe Revoluția din decembrie 1989, în centrul Capitalei.

De peste două decenii în fruntea SPP, timp în care România a schimbat trei președinți, Lucian Pahonțu a păstrat o discreție totală asupra primilor săi ani de carieră militară. În CV-ul său oficial, perioada 1987-1990 este acoperită printr-o formulare vagă, fiind menționată doar funcția de comandant de pluton în cadrul Ministerului de Interne, la transmisiuni.

Un CV cosmetizat și o legătură de rudenie la nivel înalt

Investigația semnată de Alexandra Șerban pentru Recorder demonstrează, pe baza documentelor și a mărturiilor, că în acea perioadă, Lucian Pahonțu era ofițer la UM 0305 de la Băneasa, parte a Trupelor de Securitate. Această structură militarizată era subordonată direct Departamentului Securității Statului (DSS), principalul instrument de represiune al regimului condus de Nicolae Ceaușescu.

Intrarea sa în rândurile acestor trupe ar fi fost facilitată de un detaliu important: legătura de rudenie cu generalul Vasile Milea, ministrul apărării naționale din ultimii ani ai dictaturii comuniste. Potrivit surselor citate în anchetă, tatăl actualului șef SPP a fost văr primar cu generalul Milea, amândoi fiind originari din comuna Lerești, județul Argeș.

Rolul jucat în reprimarea Revoluției din decembrie 1989

Cele mai grave informații aduse în atenția publicului vizează participarea unității lui Lucian Pahonțu la evenimentele sângeroase din București. Potrivit rapoartelor identificate în arhive și în Dosarul Revoluției, UM 0305 Băneasa a fost alarmată încă din 17 decembrie 1989, odată cu izbucnirea protestelor la Timișoara, iar pe 21 decembrie a fost trimisă în zona Comitetului Central pentru a proteja dictatura.

Documentele indică faptul că ofițerul Lucian Pahonțu și plutonul său au fost prezenți în noaptea de 21 spre 22 decembrie în perimetrul baricadei de la Intercontinental, un loc transformat într-o baie de sânge de către forțele de ordine. În acea noapte, la București, forțele armate au ucis 48 de persoane și au arestat și bătut sute de manifestanți. De asemenea, ancheta menționează că trupele din care făcea parte Pahonțu ar fi fost implicate ulterior și în represiunea brutală a manifestanților în timpul Mineriadei din 13 iunie 1990.

Cum răspunde șeful SPP

Contactat pentru a oferi clarificări cu privire la acțiunile sale din timpul Revoluției, Lucian Pahonțu a evitat să răspundă la întrebările punctuale adresate de jurnaliști referitoare la biografia sa.

Șeful SPP s-a rezumat la a transmite un punct de vedere general, afirmând că întreaga sa activitate s-a derulat în strictă conformitate cu normele legale și cu principiile militare. Generalul a invocat loialitatea, devotamentul față de țară, onoarea și integritatea drept pilonii care i-au ghidat cariera în uniformă.

În vârstă de 60 de ani, Lucian Pahonțu a fost trecut în rezervă în anul 2024 cu gradul de general cu patru stele, însă și-a păstrat și continuă să își exercite funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază, instituție la conducerea căreia a fost numit în anul 2005.

Libertatea a solicitat un punct de vedere Institutiei Prezidențiale referitoare la dezvăluirile din acest articol, însă până la această oră nu am primit aceste clarificări.

Parcursul profesional al lui Lucian Pahonțu

Pahonțu nu este un demnitar public lipsit de controverse. În anul 2019, Libertatea a dezvăluit că acesta a publicat o carte plagiată. El a absolvit Școala de Ofițeri de Transmisiuni în anul 1987, după care a lucrat în Ministerul de Interne. În decembrie 1989, Lucian Pahonțu era ofițer în trupele de securitate – o structură militară care acționa în uniformă, separată de Securitate. În CV-ul oficial, publicat pe site-ul SPP, Pohonțu apare drept comandant de pluton în cadrul Ministerului Afacerilor Interne în perioada 1987-1990. În logica democratică, el ar fi trebuit lustrat.

Din 2005, a fost director al SPP, cu rang de secretar de stat, numit de Traian Băsescu. Anterior, în perioada 2002-2005, a fost comandant al Brigăzii Speciale de Intervenţie Vlad Ţepeş a Jandarmeriei Române.

Între 1999 şi 2002 a fost şef de Stat Major la Brigada 11 Mobilă Jandarmi din Bucureşti. A absolvit în 1994 cursurile Facultăţii de Arme Întrunite din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, iar în 2003 a obţinut titlul de doctor în ştiinţe militare.

Potrivit Newsweek, Lucian Pahonțu încasează un salariu de 31.300 de lei net în calitate de șef al SPP, în timp ce adjunctul său primește 25.000 de lei.

Întrebat acum un an de reporterul Hotnews de ce îl mai menține pe Lucian Pahonțu în funcția de șef al SPP, președintele Nicușor Dan a răspuns că va avea o evaluare, care nu a mai fost făcută publică până în prezent. Sursele Libertatea susțin că da.

Foștii președinți, Traian Băsescu și Klaus Iohannis, l-au promovat și păstrat pe Pahonțu

Într-o intervenție la B1 TV, Băsescu l-a descris pe Pahonțu drept un ofițer capabil, care a profesionalizat SPP-ul, dar a criticat ferm atât longevitatea neobișnuită a mandatului său, cât și apropierea nefirească de actualii lideri politici, glumind că îl așteaptă la pensie „în Cișmigiu, la un șah sau o tablă”.

„Este un ofițer bun. Eu l-am cunoscut doar ca activând la Jandarmerie. A făcut din SPP un serviciu profesionist ale cărui servicii au fost cerute în mod repetat de oficiali ONU pentru vizite în Africa și în alte zone”, a declarat acesta.

Liviu Pleșa, cercetător la CNSAS și membru al Comisiei Prezidențiale Consultative pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, a comentat pentru Libertatea afirmațiile lui Traian Băsescu, care susținuse recent că nu a știut despre trecutul lui Lucian Pahonțu – omul pe care l-a numit în fruntea SPP și pe care l-a avansat la gradul de general – și despre apartenența acestuia la trupele de Securitate implicate în represiunea din timpul Revoluției din 1989.

„Nu cred că Traian Băsescu nu a știut cine este Pahonțu, deoarece orice președinte verifică cu serviciile de informații persoana respectivă înainte de a o pune într-o funcție așa de importantă”, a explicat Pleșa.

Argumentul cercetătorului se bazează pe rigoarea arhivelor fostei poliții politice: „Am citit sute de fișe de cadre de la Securitate și vreau să vă spun că sunt foarte minuțios făcute, în special cele din anii ’80. Sunt trecute în ele toate datele, grad, funcție, unitate, misiuni. Nu se poate ca fostul președinte să nu fi aflat”.

Băsescu l-a promovat, Iohannis și Dan l-au păstrat peste termenul legal

Și istoricul și cercetătorul Marius Oprea contrazice ipoteza conform căreia Traian Băsescu nu ar fi cunoscut trecutul șefului SPP, argumentând că fostul președinte, descris drept cel mai informat om al vremii și pasionat de culise, nu și-ar fi încredințat soarta și secretele unui om fără să-l fi „cercetat la sânge”.

Potrivit istoricului, Băsescu știa totul despre Lucian Pahonțu, de la trecutul său de securist până la un accident de vânătoare uitat, în urma căruia a murit un om, motiv pentru care l-a „ținut în chingi”.

Mai mult, Oprea susține că succesorul său, Klaus Iohannis, l-a păstrat în funcție pe șeful SPP din cu totul alte motive – „să-i țină paltonul” și „dintr-o fascinație pentru bărbați impozanți în uniformă” -, rezultatul final fiind că Pahonțu a ajuns să țină de unul singur România „în șah”, într-o poziție pe care istoricul o descrie drept un „somn al rațiunii”.

Traian Băsescu, criticat dur de un general al Armatei Române

Generalul (r) Dorin Toma a lansat un atac dur la adresa fostului președinte Traian Băsescu în urma afirmațiilor prin care acesta susținea că nu cunoștea istoricul șefului Serviciului de Protecție și Pază (SPP).

Într-o postare pe o rețea de socializare, Toma a catalogat comentariul fostului șef de stat drept unul plin de tupeu. Acesta subliniază ironia situației în care demnitarul care l-a numit în funcție, l-a menținut timp de zece ani și l-a decorat de mai multe ori susține cu nonșalanță că nu știa nimic despre trecutul său. „Adică, mai simplu spus, l-a luat de pe stradă și l-a pus acolo… Cât de stupizi ar trebui să fim pentru a crede astfel de aberații?”, a notat generalul.

Verificările stricte din sistem demontează scuzele fostului președinte

Pentru a demonta ipoteza necunoașterii, Dorin Toma a adus ca argument propria experiență din sistem. Acesta a explicat că, la un anumit nivel, verificările sunt periodice și extrem de amănunțite. Generalul a relatat că, în cazul său, verificările au mers până la pândirea vecinilor în fața blocului și contactarea administratorului pentru a cere referințe despre el și familie.

În acest context, generalul (r) Toma consideră de necrezut ca nimeni să nu fi știut trecutul celui desemnat să conducă o structură care asigură protecția celor mai importanți demnitari și care funcționează, pe deasupra, ca serviciu de informații. De altfel, generalul pune sub semnul înt

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro