Eșecul legii salarizării. Politolog, despre Nicușor Dan: E nevoie de o anumită prudență. Problema lui este și că trece dintr-o extremă în alta
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Partidele parlamentare care doresc să asigure noua guvernare pasează reciproc vina pentru eșecul salarizării, un demers unde și Nicușor Dan a băgat capul în poză, ca garanție a succesului. S-a terminat cu un blocaj. Libertatea a discutat cu politologul George Jiglău despre responsabili, dar și despre modul cum acționează Nicușor Dan.
Cuprins:
PNL a arătat spre miniștrii PSD ai Muncii din ultimii cinci ani, social-democrații au vorbit despre premierii liberali și demnitarii care au condus MIPE. În același timp, președintele Nicușor Dan și-a anunțat sarcina medierii și faptul că legea alături de alte proiecte importante pot fi adoptate. „Pentru noi OCDE, SAFE și PNRR sunt extrem de importante și pe asta există consens”, afirma Nicușor Dan pe 23 aprilie. Chiar la jumătatea lunii iulie, de la Paris, Nicușor Dan sublinia că „mai sunt șanse ca ea (n.r. - Legea salarizării) să fie adoptată în termen”.
Libertatea a vorbit cu George Jiglău, politolog și lector universitar la Universitatea Babeș Bolyai despre responsabilii pentru situația referitoare la legea salarizării.
Responsabilitate împărțită
„Într-un context democratic modern, în care unul dintre principiile de bază este cel de împărțirea puterii, power sharing, și când vorbim despre reușite politice, și când vorbim despre eșecuri, responsabilitatea este împărțită. Deci m-aș feri de a găsi un singur responsabil individual sau colectiv, ca partid sau ca instituție, așa cum și dacă se reușea trecerea legii, sigur că erau discuții despre trecerea legii, respectiv conținutul legii, care sunt două chestii diferite, și acolo nu ar fi avut un singur merituos, ci ar fi fost rezultatul unui efort colectiv care implică fix aceiași actori la care ne uităm și când vorbim despre eșec.
Dacă, totuși, este să ne ducem așa spre o zonă mai bine delimitată politic evident că soluția trebuia să vină de la cele patru partide. Efortul de mediere de la Cotroceni, spre deosebire de speța cu formarea guvernului, unde cred că acolo e responsabilitatea, pentru că încă nu avem un guvern, e în principal a lui Nicușor Dan, care și formal este cel care trebuie să acționeze pentru deblocarea situației, oricât ar încerca să o dea spre partide. La legea salarizării, eu cred că efortul de a încerca o mediere dinspre Cotroceni a fost unul care ar fi fost de natură să ajute, adică nu cred că a încurcat, că nu putem să punem în cârca președinției eșecul. Deci cele patru partide sunt cele de la care se aștepta o soluție”, a explicat George Jiglău.
Opoziția a ratat șansa
„Dar aici am niște nuanțe. Contextul în care s-a ajuns cu această lege este dificil pentru că relația dintre cele patru partide de la care se aștepta soluția s-a stricat, după cum bine știm, în ultimele luni. Prin urmare, această lege are ghinionul că a venit într-un context în care cele patru partide deja erau într-o dispoziție conflictuală, unele cu celelalte, combinațiile pe care le cunoaștem.
Și, în egală măsură, o altă nuanță este că poate că e un pic nedrept, deși e firesc să arătăm cu degetul către toate cele patru partide, e un pic nedrept să izolăm doar la ele. Pentru că aici opoziția parlamentară, pentru că discuția se purta la nivelul Parlamentului, neavând un guvern care putea să treacă repede, sau cu majoritatea parlamentară în spate, gata formată, care să treacă repede legea asta. În parlament mai sunt și alte grupuri, partide, care nu au contribuit cu absolut nimic. Sigur că nici nu au fost chemate la consultări, de asta vorbesc despre cele patru partide. Dar, pe de altă parte, nu e prima dată când despre acea zona Parlamentului, care acum chiar a fost valorizat, spre deosebire de situația generală în care guvernul e vioara întâi, dinspre acea zona Parlamentului nu a venit absolut nimic”, a mai punctat politologul.
Rolul sindicatelor
De asemenea, George Jiglău a amintit și sindicatele, adică actorii care au cerut un buget și mai mare pentru creșteri. „Și un alt actor care e în egală măsură responsabil sunt sindicatele, aceste organizații care pretind că reprezintă interesele unor zone din sistemul bugetar și care, nu e prima dată când se întâmplă asta, au fost prezente în discuție cum era și normal și au exprimat niște interese pe care eu le consider legitime, vizând venituri mai mari, vizând, să spunem discrepanțele care apar și în interiorul unor bresle bugetare și între aceste zone ale sistemului public. S-au exprimat niște interese legitime, dar pe un ton și de o manieră complet neconstructivă. Deci, acești parteneri din spațiul public complementar partidelor pe toată discuția asta, nu au ajutat cu nimic într-un context în care era clar că puterea de acțiune a partidelor este limitată, că așa e în contextul politic și în care aveam și acest deadline foarte strict de 31 august până la care trebuia rezolvată cumva legea asta.
Cele patru partide care și-au sumat pe eșecul până la urmă, ceea ce, așa, într-o oarecare măsură e de apreciat, împart responsabilitatea, dar trebuie și ceilalți pe care nu i-aș trece foarte ușor cu vederea”, a completat politologul.
Cartof fierbinte preluat pe ultima sută de metri
„Iar în ceea ce privește jocul ăsta de acuze, care va mai dura o vreme între PSD, PNL, Pâslaru, vechii miniștri ai Muncii, m-aș abține să arăt cu degetul către un câștigător sau un responsabil, mai degrabă un vinovat foarte clar. Cum spuneam, toată lumea cred că putea face mai mult. Ministrul Pâslaru a preluat un cartof extrem de fierbinte, așa a fost contextul acum, dar cred că în această perioadă, e clar că variantele de lege cu care a venit el au nemulțumit pe toată lumea. Și eu cred că a fost de bună credință, adică a încercat să facă cât de bine a putut, dar iată că nu a fost destul.
Pe de altă parte, nici vechii miniștri nu trebuie absolviți de responsabilitate și responsabilitatea nu-i neapărat doar pe aceste amânări repetate ale jalonului propriu-zis care au dus la înghesuirea așa în timp în aceste zile a trece discuții și responsabilitatea vine de la dereglarea vechii legi a salarizării și care știm bine că în guvernări succesive a fost dereglată prin derogări, sporuri și așa mai departe. S-a dat pe cap tot mecanismul. Și aici se pare că este problema care a dus la nevoia unei noi legi a salarizării, fixate de disciplină în raport cu propriile angajamente ca stat, care ne face ca să regândim periodic tot pe la zero”, a precizat Jiglău.
Inconsecvența președintelui Nicușor Dan
Libertatea l-a întrebat pe politolog dacă nu a fost o eroare de calcul a președintelui Nicușor Dan faptul că s-a apucat să garanteze că va reuși medierea.
„Președintele spune lucruri pe un ton absolut de multe ori. Deja ne-am obișnuit. Poziția lui și acțiunea lui pe această speță a legii salarizării vine la pachet în rând cu poziționările și acțiunile lui pe alte subiecte unde s-a exprimat sau unde are un rol formal. El a avut mai multe, încă din campania electorală, de când a zis chestiunea legată de TVA, pentru că așa era în campania electorală, după care stai că, de fapt, crește TVA-ul, dar nu e vina lui. Povestea cu referendumul din Justiție, genul acesta de a da vina pe partide pentru criza guvernamentală și după aceea justifică propria lui inacțiune, pe faptul că dă vina pe partide.
Deci sunt multe lucruri pe care le-a spus. Așa comunică el. Deci e clar că uneori e nevoie de o anumită prudență. Problema lui este și că trece dintr-o extremă în alta. Deci fie apare și acționează într-un mod care dă totul peste cap, cum a fost exact în momentul cu Veștea în raport cu PNL la jumătatea lui iunie, după care dispare multă vreme, nu mai zice nimic, apropo și de discuția din zilele astea în care nu zice nimic cu Pahonțu. Trecutul acesta, dintr-o extremă în alta, cred că uneori ar putea să deranjeze chiar mai mult decât o anumită poziționare mai abruptă pe un anumit subiect”, a subliniat Jiglău.
„Dar, cum spuneam în final, pe legea salarizării, eu nu cred că este vina președinției, a lui Nicușor Dan. Oricum, el a fost prezent în discuții, dar pe chestiuni mai tehnice, unde, de fapt, cred că a fost miezul neînțelegerii, știm că a fost domnul Burnete acolo, care iarăși a încercat să acționeze cu bună credință”, a conchis George Jiglău, pe tema salarizării.
În schimb, președintele e văzut ca responsabil principal pe alte spețe și cu o relație dificilă cu unele partide: „Problema cu Nicușor Dan pe legea salarizării este că s-a suprapus în timp această discuție foarte complicată, de altfel, cu criza guvernamentală, unde, cum spuneam acolo, da, îi găsesc o responsabilitate, chiar principala responsabilitate și poate pentru că s-a ajuns cu situația de a cădea guvernul, răcirea relației cu Bolojan și așa mai departe, dar după felul în care a acționat mai ales la momentul Veștea el a ars niște poduri în raport cu PNL și chiar dacă nu explicit, poate cu USR. După care a certat public aceste partide și mai ales PNL pentru problema de la guvern, după care i-a chemat să discute despre legea salarizării, dar în acest climat foarte tensionat. Deci președintele este parte integrantă și foarte importantă din această dinamică care s-a creat și care complet a pornit și problema cu legea salarizării, unde, din nou, cred că nu e vina doar a lui”, a fost concluzia politologului.
cobra 27.08.2026, 17:51
"Problema lui este și că trece dintr-o extremă în alta" De ce nu spuneți direct și o spuneți pe ocolite????? Este incompetent, nu are capacitatea de a conduce o țară, are probleme care țin de sănătate!