Cuprins:
Raportul Comisiei de la Veneția
În raportul său, Comisia de la Veneția critică utilizarea informațiilor clasificate și lipsa transparenței în decizia Curții Constituționale, care a invocat interferența prin rețelele de socializare și utilizarea inteligenței artificiale pentru influențarea votului.
„Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul social media este deosebit de dificilă. Deciziile bine motivate și transparente cu privire la astfel de chestiuni sunt cruciale. În opinia Comisiei de la Veneția, astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile, și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”, se precizează în raportul Comisiei de la Veneția.
Potrivit Comisiei, astfel de decizii ar trebui să fie bine motivate, bazate pe dovezi clare și să permită tuturor părților implicate „să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile”.
Reamintim că CCR a anulat pe 6 decembrie rezultatele primului tur al Alegerilor prezidențiale din România.
Decizia a fost luată după ce documente desecretizate și prezentate în ședința CSAT au arătat cum Călin Georgescu a beneficiat de finanțări dubioase, promovări suspecte pe TikTok pentru creșterea rapidă a popularității și ingerințe ale Rusiei în procesul electoral.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_5c6e9e989eab9747631faefae85d9732.jpg)
În acest context, decizia de anulare a alegerilor, luată în timp ce votul pentru turul al doilea era în desfășurare în diaspora, a fost justificată prin încălcarea legilor privind finanțarea campaniilor electorale și un presupus atac la suveranitatea statului român.
Recomandările Comisiei de la Veneția după anularea de către CCR a alegerilor prezidențiale
Raportul Comisiei recomandă ca anularea alegerilor să fie permisă doar în circumstanțe excepționale și să fie reglementată prin legi clare.
De asemenea, Comisia subliniază importanța reglementării publicității electorale online și a influenței platformelor de social media, inclusiv transparența în utilizarea inteligenței artificiale.
Alte recomandări vizează limitarea competențelor curților constituționale de a anula alegeri din oficiu și implementarea unor reglementări stricte pentru protejarea integrității procesului electoral.
Documentul vine în urma unei solicitări din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care a cerut standarde clare pentru anularea alegerilor de către curțile constituționale.
Concret, deciziile de anulare a alegerilor trebuie să fie bine motivate și bazate pe dovezi clare, iar influența social media și a tehnologiilor digitale asupra alegerilor trebuie reglementată strict.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_b7834c28c4a14f1b7912c74aadde3be9.jpg)
Mai mult, procesul decizional privind alegerile trebuie să fie transparent și să permită o procedură echitabilă.
În plus, anularea alegerilor ar trebui să fie permisă doar în circumstanțe foarte excepționale, cum au fost și cele de la alegerile prezidențiale din România, din 2024, arată documentul.
Recomadări
Astfel, Comisia de la Veneția face următoarele recomandări cheie:
- „A. Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organ electoral și aceste decizii ar trebui să poată fi revizuite de cel mai înalt organ judiciar, de curtea constituțională sau de o instanță electorală specializată, atunci când există un astfel de organism judiciar
- B. Competența instanțelor constituționale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar.
- C. Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor ca întreg poate fi permisă numai în circumstanțe foarte excepționale ca ultima ratio și cu condiția ca neregulile din procesul electoral ar fi putut afecta rezultatul votului;
- D. Procesul decizional privind rezultatele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, o procedură echitabilă și obiectivă și o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli care sunt atât de semnificative încât ar fi putut influența rezultatul alegerilor; părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile, și puterea discreționară a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute de lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile
- E. Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor electorale, libertăților și intereselor de către stat, actori electorali publici și privați, precum și pe influența mass-media și, în special, a social media, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate;
- F. Statele ar trebui să reglementeze consecințele tulburărilor informaționale, ale atacurilor cibernetice și ale altor amenințări digitale la adresa integrității electorale; candidaților și partidelor trebuie să li se acorde un acces corect și acces echitabil la mass-media online, iar reglementările trebuie puse în aplicare pentru a se asigura că sistemele de inteligență artificială ale intermediarilor de internet nu favorizează anumite partide sau candidați în detrimentul altora;
- G. Normele generale privind finanțarea și transparența campaniilor electorale ar trebui aplicate campaniei electorale online prin intermediul platformelor social media; statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze faptul că publicitatea electorală publicitatea electorală online trebuie să fie identificată ca atare și să fie transparentă, iar platformele media sociale platformele de socializare sunt obligate să dezvăluie date privind publicitatea politică și sponsorii acesteia.”
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_bdb8aa688f9594d1883724f7c5b83c99.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_38b820998ed12974b30b56880eb11cf3.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_a2bad3e7269f1057ba424799f89509cd.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_a59e922fdde135524823b745b172b09b.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_3f0cb0e2d9eab9e74d568bd5e4099da3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_fe8363acb5eefa8435ce43ee2a8d8e67.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_7e6df8bc8a6c9519ce0b795ef1124f96.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_bf0a2ebc8c415dbd62f0ce792660b75b.jpg)