Cuprins:
Marcel Iliese fusese pilot militar
În urma prăbușirii avionului ultraușor tip WT-9 Dynamic au decedat instructorul de zbor Marcel Iliese (58 de ani) şi omul de afaceri Bogdan Constantin Adomniţei, fratele lui Cristian Adomniței, fost ministru al Educației și fost președinte al Consiliului Județean Iași.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/marcel-iliese.jpg)
Bogdan Adomniţei era arhitect și avea 41 de ani. Avionul era în proprietatea acestuia și fusese achiziționat cu circa 10 zile înainte de accident. Marcel Iliese era fost pilot militar și de linie, pilot de elicopter, considerat unul dintre cei mai experimentați în domeniu din România.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/bogdan-adomnitei1.jpg)
Pentru investigatorii AIAS a fost dificil să stabilească și cauzele clare ale prăbușirii avionului, în condițiile în care nu au existat supraviețuitori și au avut un singur martor ocular, care a văzut aeronava de la o distanță de circa 2.000 de metri. Au fost emise doar ipoteze, fără o concluzie clară.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_1f2462dc874cc4d6c06aa061ba2b8dcd.jpg)
S-a stabilit însă, cu certitudine, că Bogdan Adomniței nu avea centura de siguranță pusă. Potrivit raportului, în situația în care ar fi existat o reducere a turației motorului, ar fi fost posibil ca pasagerul să fi alunecat din scaun și să acționeze involuntar comenzi ale avionului.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/avion-adomnitei2.jpg)
Epava, descoperită întâmplător după 4 ore de la decolare
Aeronava ultraușoară a decolat de la terenul de zbor Frătăuți, în 22 septembrie 2022, în jurul orei 14.30. Conform declarației martorului care a văzut de la sol evoluția, avionul a zburat la orizontală.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/avion-adomnitei6.jpg)
La un moment dat, martorul nu a mai auzit zgomotul caracteristic funcționării motorului, aeronava începând un zbor în ușoară coborâre, după care a intrat într-o spirală descendentă.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_39e2f4134fc9bafe73ff279df09aa6bd.jpg)
Din cauza configurației terenului, martorul nu a putut vedea traiectoria urmată de aeronavă până la pământ, câmpul vizual fiind limitat de o lizieră de copaci.
Întrucât nu a auzit nicio explozie sau alte zgomote și nu a observat declanșarea unui incendiu, acesta a presupus că aeronava a aterizat și că va decola ulterior. În jurul orei 19:00, epava aeronavei a fost găsită întâmplător de un localnic care se deplasa pe terenul agricol din zona localității Hurjuieni.
Acesta a anunțat serviciul unic de urgență 112. Echipele de intervenție au identificat aeronava prăbușită și distrusă complet la o distanță de 3.200 metri nord-vest de la terenul de zbor Frătăuți.
„La terenul de zbor Frătăuți, situația meteorologică a putut fi estimată doar în baza declarațiilor localnicilor. S-a putut trage concluzia că în acest interval au fost perioade scurte în care au fost prezenți nori convectivi dezvoltați din masa atmosferică, ce au generat averse și intensificări de scurtă durată ale vântului. Din informațiile colectate în timpul investigației a rezultat că situația meteorologică nu a constituit un factor contributiv la producerea accidentului”, se precizează în raportul AIAS.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6cc9032f17736f458e7fb3b894d02e3c.jpg)
Faptul că resturile epavei au fost împrăștiate pe o suprafață relativ mică, precum și faptul că nu s-au găsit urme de deplasare a aeronavei pe sol au condus la concluzia că „în punctul de contact cu solul, aeronava avea viteză de translație mică și viteză verticală mare”.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/avion-adomnitei1.jpg)
Nu au fost identificate probleme la motor
Corpul pilotului și centurile de siguranță ale scaunului din dreapta au fost găsite la aproximativ 8 metri față de punctul inițial de contact, iar corpul pasagerului a fost găsit la circa 12 metri.
„Motorul a fost supus unei inspecții detaliate în cadrul unui atelier autorizat. S-a stabilit că la momentul impactului, componentele esențiale pentru funcționarea corectă a acestuia, respectiv sistemul de ungere, sistemul de alimentare cu combustibil, carburatoarele, sistemul de aprindere, bujiile, cilindrii, erau într-o stare tehnică corespunzătoare.
Expertiza tehnică nu a identificat neconformități ale componentelor interne care să indice o funcționare anormală a motorului înainte de impact. (…) Flapsul și trenul de aterizare erau escamotate – ceea ce duce la concluzia că pilotul nu ar fi intenționat efectuarea unei aterizări.
Poziția în care au fost găsite, precum și modalitatea de rupere a celor trei pale ale elicei indică faptul că acestea se roteau la momentul impactului. Faptul că toate palele sunt grupate într-un singur loc indică și că elicea nu se rotea la turație mare”, se susține în documentul citat.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/avion-adomnitei4.jpg)
Înălțimea de zbor, estimată la 200 de metri
Pe baza acestor constatări, comisia de anchetă a exclus problemele tehnice la motor ca factor contributiv la producerea accidentului.
Martorul ocular a mai declarat că aeronava a zburat la orizontală, pe direcția SV-NE, de două ori, dus-întors, după care, la a treia trecere pe direcție către NE, aeronava a început un zbor în ușoară pantă de urcare.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/avion-adomnitei6-1.jpg)
La scurt timp după începerea zborului în urcare, martorul nu a mai auzit zgomotul caracteristic de funcționare al motorului și a văzut aeronava începând un zbor rectiliniu în coborâre.
Ulterior, aeronava a intrat într-o spirală pe dreapta, tot în coborâre, până ce a dispărut din câmpul vizual. Pe baza informațiilor martorului și ținând cont de poziția acestuia, înălțimea de zbor a fost estimată la 200 de metri.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/avion-adomnitei3.jpg)
Intrarea în limită de viteză, una dintre ipoteze
Investigația s-a bazat exclusiv pe declarația martorului și pe rezultatele expertizelor efectuate asupra motorului și a palelor elicei. Una dintre ipoteze este intrarea aeronavei în limită de viteză (stall).
„Această ipoteză ar putea explica doar parțial evoluția aeronavei descrisă de martor, întrucât la intrarea în limită de viteză, aeronava are inițial un zbor în urcare, urmat apoi de o intrare bruscă într-o spirală în coborâre – vrie (stall urmat de spin) – în timp ce martorul a indicat o coborâre rectilinie a aeronavei, care apoi a intrat într-o spirală pe dreapta, tot în coborâre.
În ipoteza intrării în limită de viteză, având în vedere înălțimea redusă la care se afla aeronava, pilotul nu ar mai fi avut spațiul necesar pentru redresare, iar avionul ar fi lovit solul cu un unghi apropiat de 90º. Având în vedere urmele impactului de la sol, care indică o rotație în plan orizontal a aeronavei, precum și poziția și împrăștierea epavei, această ipoteză nu conține date care să o susțină, însă nici nu poate fi eliminată în totalitate”, au comunicat investigatorii AIAS.
Reducerea comandată a puterii motorului
O altă ipoteză luată în calcul a fost cea a reducerii comandate a puterii motorului: „La un moment dat, în timpul zborului, este posibil ca pilotul să fi redus turația motorului, iar aeronava a început să coboare, pilotul menținând în continuare motorul redus, în încercarea de obținere a vitezei de planare, probabil având intenția de a redresa ulterior aeronava.
Este posibil ca pe timpul acestei manevre, pasagerul, aflat în scaunul din stânga, nefiind legat cu centurile de siguranță, să fi alunecat în scaun. Având în vedere că manșa este înglobată în perna scaunului, este probabil ca manșa să fi fost acționată involuntar, modificând comanda pilotului.
De asemenea, este posibil ca, pentru redobândirea poziției în scaun, pasagerul să fi acționat și asupra palonierului, astfel putându-se explica mărirea unghiului de picaj și intrarea în spirală. Informațiile colectate în timpul investigației nu pot susține, cu probabilitate rezonabilă, această ipoteză, însă neavând elemente care să o contrazică, nici nu poate fi exclusă”.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/avion-adomnitei7.jpg)
Constatările finale ale comisiei de anchetă susțin că „aeronava a lovit solul cu o viteză verticală semnificativă, dezvoltând o suprasarcină pe axa corespondentă, incompatibilă cu viața pentru pilot și pasager”. În final, investigația nu a putut determina cauza sau cauzele care au dus la prăbușirea avionului și, implicit, la decesul celor două persoane.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

MEGU • 29.01.2025, 14:49
Nu vad ce importanta are faptul ca purta sau nu centura de siguranta. La halul in care arata avionul nu vad cum ar fi contat.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_ff5a27ac3e35c77cbb425e155ee0e949.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_1051b1efde690e75c49452af8fae9d83.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_3a6fbc3418f2eb2060dd8302f918d2ee.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_b80fe44f5dd920a85f3a94daf7ade1e3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9c1c0e876d66214c24b4eff658a2b3fe.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_80736220ea9f95a470d53977ed773e5a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_b43d0179f616a6fd305a336152f11a0f.jpg)