Consiliul Fiscal, critici dure la Bugetul elaborat de Guvern pentru 2022: Educația și sănătatea sunt cronic subfinanțate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România are o problemă foarte complicată, veniturile fiscale colectate de stat fiind de doar 27%, față de o medie de 40% în Uniunea Europeană, iar din această cauză cheltuielile cu pensiile, salariile și beneficiile sociale, deși nu par excesive în context european, sunt „copleșitoare”, scrie Consiliul Fiscal în opinia privind proiectul de buget pe anul 2022.
Cuprins:
Consiliul Fiscal apreciază că în 2022 s-ar putea manifesta un „gol de venituri” de 12,15 miliarde de lei, în vreme ce cheltuielile sunt sub-bugetate cu 3,9 miliarde de lei, ceea ce va face ca deficitul bugetar cash să se plaseze în jurul a 7% din Produsul Intern Brut (PIB), peste nivelul de 5,84% convenit cu Comisia Europeană.
Deficitul bugetar reprezintă diferența dintre venituri și cheltuieli.
Diminuarea deficitului are loc în planificarea bugetară pentru anul 2022 prin majorarea veniturilor bugetare cu 0,83 puncte procentuale din PIB, concomitent cu reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,46 puncte procentuale, arată Consiliul Fiscal.
Consiliul Fiscal este un organism independent, înființat cu scopul de a evalua proiecțiile economice ale Guvernului. Instituția a fost creată în 2010, la solicitarea Fondului Monetar Internațional. Membrii săi sunt 5 experți numiți de Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor. Instituția este condusă de fostul ministru de Finanțe Daniel Dăianu
„Rezerve” cu privire la eficiența colectării și reducerea evaziunii
Acesta precizează că sursa principală a majorării ponderii veniturilor fiscale este reprezentată de 10,65 miliarde de lei provenind din creșterea eficienței colectării și reducerea evaziunii fiscale.
Numai că instituția „are rezerve” în a le lua în calcul, argumentând prin principiul prudenței.
Pe baza unei abordări prudente, Consiliul Fiscal apreciază drept probabilă manifestarea unui gol de venituri comparativ cu țintele asumate în proiectul de buget de circa 12,15 mld. lei, reprezentând circa 0,92% din PIB.Consiliul Fiscal:
Probleme există și pe partea de cheltuieli, nu doar pe cea de venituri.
„Consiliul Fiscal apreciază drept probabil un necesar suplimentar de alocări bugetare de 1,9 mld. lei la nivelul cheltuielilor de asistență socială și de cel puțin 2 mld. lei la nivelul cheltuielilor cu dobânzile. Cumulat, Consiliul Fiscal estimează o subbugetare a cheltuielilor de cel puțin 0,3% din PIB”
Măsurile nu sunt credibile
Din aceste cauze, deficitul bugetar ar putea ajunge la 7% din PIB anul viitor.
Pe baza unei abordări prudente a veniturilor și cheltuielilor bugetare, Consiliul Fiscal apreciază construcția bugetară pentru anul 2022 compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 7% din PIB (echivalent cu 7,5% din PIB conform metodologiei europene).Consiliul Fiscal:
„Această situație ridică semne de întrebare privind consolidarea bugetară, potrivit construcției bugetare inițiale. Deși proiectul de buget țintește un deficit cash de 5,84% din PIB, Consiliul Fiscal apreciază că nu sunt suficiente măsuri credibile de ajustare bugetară care să conducă la atingerea acestei ținte”, mai susține Consiliul Fiscal.
„Problemă fiscală foarte complicată”
Instituția condusă de către Daniel Dăianu spune că România are o „problemă fiscală foarte complicată”. Mai exact, veniturile fiscale ale țării noastre sunt în jur de 27% din PIB, mult sub media UE de 40%.
Din această cauză, cheltuielile cu salariile, pensiile și ajutoarele sociale, deși nu par mari în context european, sunt „excesive”, spune Consiliul.
În ultimii ani aceste cheltuieli au echivalat cu peste 80% din veniturile fiscale: 81% în 2019, 94,3% în 2020 și 83,6% în 2021.
Argumente pentru eliminarea excepțiilor fiscale și taxe noi
Consiliul Fiscal aduce argumente pentru eliminarea exceptărilor fiscale, impozite noi și taxarea veniturilor nedeclarate.
Este necesară o colectare mult mai bună a veniturilor fiscale. Multitudinea de exceptări și portițe reduce mult încasările fiscale ale statului.Consiliul Fiscal:
În România sunt exceptate de la plata impozitului pe venit de 10% salariile din IT și cercetare, în vreme ce în construcții există și o exceptare de la plata contribuțiilor de sănătate.
În ultimele luni a existat o dezbatere în coaliție pentru eliminarea acestor facilități, dar ideea a fost abandonată.
Instituția precizează că se pot strânge 2% din PIB din TVA doar dacă ajungem la media europeană de colectare. „Și din alte taxe și impozite se poate colecta mai mult – din impozite pe afaceri, prin descurajarea optimizărilor fiscale, din impozitarea acelor venituri personale care acum nu sunt declarate”, se mai arată în opinia experților.
Recent a existat un proiect de impozitare cu 1% pe cifra de afaceri companiile care au vânzări mai mari de 100 de milioane de euro.
De asemenea, a existat un proiect de reducere a pragului de la care o microîntreprindere poate plăti impozit pe venit în loc de impozit pe profit de la 1 milion de euro la 500.000 de euro. Și la această idee a renunțat Guvernul.
Critica „fățărniciei”: sănătatea și educația sunt cronic subfinanțate
Consiliul Fiscal spune, foarte dur, că „trebuie să se iasă din blocaj conceptual și fățărnicie”.
Acesta spune că sănătatea și educația sunt în mod cronic mult subfinanțate, cheltuielile militare și de securitate pot crește din cauză că la granițe există pericolul unui conflict militar, în vreme ce schimbările climatice necesită la rândul lor intervenția statului.
„A miza numai pe resurse din PNRR și CFM ar însemna miopie în politica economică, mai ales că sunt nevoi de bază care nu pot fi acoperite cu fonduri europene”, punctează instituția condusă de către Daniel Dăianu.
PNRR este Planul Național de Redresare și Reziliență, unde România poate primi 29,2 miliarde de euro în schimbul realizării de reforme.
CFM este acronimul pentru Cadrul Financiar Multianual și reprezintă fondurile europene comune, ce pot fi accesate de România în perioada 2021-2027. România are la dispoziție 46,4 miliarde de euro prin această alocare, conform Agerpres.ro.
Guvernul a adoptat luni bugetul pe anul viitor, iar acesta va ajunge în Parlament, pentru dezbateri în comisii și vot în plen.
