Manfred Weber, președintele PPE, exclusiv pentru Libertatea: „PSD a făcut o mare greșeală că a părăsit Guvernul Bolojan”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Manfred Weber, președintele Partidului Popular European (PPE), cel mai mare grup politic din Parlamentul European, a acceptat să ofere un amplu interviu pentru Libertatea, în exclusivitate, chiar în biroul său de la Strasbourg. Politicianul german în vârstă de 54 de ani a vorbit despre subiecte de actualitate, precum războiul din Ucraina și securitatea României, problema extremismului, după succesul AfD în landul german Saxonia-Anhalt, și criza politică de la București.
Cuprins:
- Context european marcat de război și plină criză politică în România
- Weber, despre ascensiunea extremei drepte în Europa
- Manfred Weber: „Ilie Bolojan a încercat să transforme România într-o țară modernă, cu reguli respectate”
- Weber: „Trebuie să renunțăm la naivitatea față de China, concurența este neloială”
- Weber, despre dronele rusești care cad în România: „Nimeni nu se poate relaxa cu adevărat”
- Weber: „Creșterea cheltuielilor pentru apărare nu este o chestiune de alegere, ci o necesitate”
- Weber: „Rusia ne testează în fiecare zi și nu ar trebui să considerăm Ucraina o povară”
- Weber crede că „Bolojan este omul viitorului României moderne” și îl susține
- Cronologia celor patru luni după demiterea premierului Bolojan, de la „Guvern în termen rezonabil” până la nominalizarea lui Siegfried Mureșan
Context european marcat de război și plină criză politică în România
Interviul a avut loc într-un moment în care Europa se confruntă cu războiul dus de Rusia în Ucraina, cu ascensiunea partidelor de extremă dreapta și cu problemele generate de dezvoltarea inteligenței artificiale.
Foarte important, în cadrul interviului acordat chiar în biroul său de la etajul 6 al Parlamentului European de la Strasbourg și care a durat aproape 20 de minute, liderul familiei politice europene PPE, din care fac parte PNL, UDMR și PMP, a transmis un mesaj ferm privind nevoia de stabilitate politică în România și a criticat decizia PSD de a părăsi guvernarea, considerând-o drept „o mare greșeală”.
În același timp, Manfred Weber și-a exprimat sprijinul pentru premierul demis Ilie Bolojan și a pledat pentru continuarea direcției politice asumate de actuala guvernare. El s-a referit direct la vicepreședintele Parlamentului European, Siegfried Mureșan, desemnat premier ieri, 17 septembrie, de președintele Nicușor Dan. Acum, Mureșan are la dispoziție 10 zile ca să formeze un Guvern cu care să meargă în Parlament.
Weber, despre ascensiunea extremei drepte în Europa
Libertatea: Domnule Manfred Weber, cum explicați motivele ascensiunii extremei drepte în Europa, inclusiv succesul recent al AfD în landul german Saxonia-Anhalt?
Manfred Weber: Trăim într-o perioadă cu foarte multe incertitudini. Este un război în desfășurare în Europa. Avem tehnologii noi, inteligența artificială, implementate într-un ritm rapid. Ne confruntăm cu o lipsă de creștere economică, așa că, din punct de vedere economic, lucrurile nu stau tocmai bine. Este un moment de incertitudine. De asemenea, lumea devine tot mai imprevizibilă avându-l pe Donald Trump în funcția de președinte al Statelor Unite. Și aceasta este, într-un fel, situația în care unii încearcă să ofere doar răspunsuri simpliste. Dar lucrurile nu stau așa. Noi, partidele de centru-dreapta, partidele aflate la guvernare, cei care avem responsabilitatea, trebuie mai întâi să îi ascultăm pe oameni. Trebuie să ne ocupăm de interesele reale ale lor. Pentru mine este evident că politica înseamnă, în primul rând, să asculți oamenii. De aceea apreciez întotdeauna atunci când sunt în România și am ocazia să vorbesc cu oamenii despre preocupările lor. Iar al doilea pas este să avem curajul să le spunem oamenilor adevărul.
Vă dau doar un exemplu: când vine vorba de populiști, partidul german AfD desfășoară o campanie intensă în Germania, întrebând: „De ce finanțăm Uniunea Europeană?”. Dar fondurile acordate României și altor state membre ale UE se bazează pe bani europeni. Aceasta este solidaritatea europeană și toată lumea beneficiază de ea. Așa că mă întreb: oare AfD transmite acest mesaj și altor populiști de extremă dreaptă din alte țări ale UE? Este aceasta viziunea lor comună? Vor să ofere răspunsuri simpliste, dar nu spun oamenilor adevărul.
Manfred Weber: „Ilie Bolojan a încercat să transforme România într-o țară modernă, cu reguli respectate”
Libertatea: Poate fi oprit acest val de extremism, în condițiile în care izolarea politică a acestor partide, așa numitul cordon sanitar, pare să le sporească voturile?
Manfred Weber: Pentru noi, există câteva lucruri fundamentale clare. Nu putem colabora cu cei care sunt împotriva Europei, care sunt împotriva integrării europene. Nu putem colabora cu cei care nu îi susțin pe prietenii noștri din Ucraina, care luptă pentru libertate și democrație. Și nu putem colabora cu cei care sunt împotriva principiului statului de drept și a măsurilor anticorupție. Asta este ceea ce credem, pentru asta pledăm și pentru asta le cerem oamenilor sprijinul în alegeri.
Iar ceea ce face Ilie Bolojan în România este exact acest lucru: să transforme România într-o țară modernă, în inima Europei, în care regulile sunt respectate și corupția este combătută. Acesta este ADN-ul nostru și asta le oferim oamenilor. Acesta este răspunsul nostru la aceste răspunsuri populiste simpliste: să le spunem oamenilor că nu este adevărat, că sunt mințiți. Și vreau să vă împărtășesc o poveste de succes importantă.
Libertatea: Vă ascult.
Manfred Weber: Am fost în Ungaria, unde partidul nostru, partidul PPE, sub conducerea lui Peter Magyar, a câștigat în fața lui Viktor Orban. Oamenii din Ungaria văd că, în sfârșit, populismul nu produce rezultate. Nu au avut creștere economică, nu au avut evoluții economice pozitive, rămâneau în urmă în comparație cu toate țările vecine. Iar asta este ceea ce produce, în cele din urmă, populismul: lipsa rezultatelor.
Weber: „Trebuie să renunțăm la naivitatea față de China, concurența este neloială”
Libertatea: Constructorii europeni de automobile se confruntă cu o concurență tot mai mare din partea producătorilor din China, în special pe piața vehiculelor electrice. Cum poate UE să protejeze competitivitatea industriei auto europene, continuând în același timp să își urmărească obiectivele climatice? Și cum vedeți relația economică cu Beijingul?
Manfred Weber: Poziția mea a fost întotdeauna foarte clară: trebuie să renunțăm la naivitatea față de China. Concurența este neloială, ei își subvenționează masiv produsele. Aceasta este o mare problemă pentru industria noastră auto europeană. Vor să acapareze piața, iar noi trebuie să oprim acest lucru. De aceea, Uniunea Europeană a introdus deja, în urmă cu doi ani, tarife pentru mașinile electrice și, probabil, trebuie să mergem mai departe, pentru că acestea nu sunt încă suficiente pentru a ne proteja piața unică de concurența neloială.
Pentru România, aceasta este, de asemenea, una dintre întrebările-cheie. Aveți 13% din PIB bazat pe sectorul auto. Sunteți un producător auto puternic în Europa și multe locuri de muncă depind de acest sector. De aceea, toată lumea trebuie să înțeleagă că numai împreună, doar Europa unită, poate face față Chinei și îi poate spune: „Vă rugăm să reveniți la o abordare rezonabilă”. Niciunul dintre statele membre, nici măcar Germania singură, nu poate face acest lucru. De aceea, dacă suntem împreună, suntem mai puternici. Asta este important. Și, apropo, dacă îmi permiteți să mai spun ceva...
Libertatea: Desigur.
Manfred Weber: Felicitări celor de la Dacia și celorlalți, pentru că aveți producători foarte competitivi din punct de vedere tehnologic, inclusiv în domeniul mașinilor electrice. România poate fi foarte mândră de acest lucru.
Libertatea: Românii sunt puțin îngrijorați pentru că mașinile noastre ar putea avea de suferit la un moment dat din cauza acestor mașini electrice chinezești.
Manfred Weber: Pentru că producătorii chinezi vor să concureze pe acest segment de piață. De aceea, încă o dată, poziția mea este clară: susțin o Europă puternică, care își apără industriile de concurența neloială.
Weber, despre dronele rusești care cad în România: „Nimeni nu se poate relaxa cu adevărat”
Libertatea: Acum, despre războiul din Ucraina. România se confruntă aproape zilnic cu alerte privind dronele de-a lungul graniței cu Ucraina. Ce le-ați spune românilor care se întreabă dacă sunt pe deplin protejați de atacurile Rusiei?
Manfred Weber: Aceste atacuri în România sunt complet inacceptabile. Un lucru este clar: oamenii din Tulcea și Galați sunt cetățeni ai UE. Ei trebuie să simtă cu adevărat că Europa este de partea lor. În prezent lucrăm, pe flancul estic al Uniunii Europene, la un sistem comun de apărare împotriva dronelor și rachetelor. Am investit, prin SAFE, foarte mulți bani, ca europeni, împreună, pentru a-i ajuta în special pe prietenii noștri de pe flancul estic să finanțeze aceste lucruri. România este, de altfel, una dintre țările care beneficiază cel mai mult de SAFE. Asta înseamnă că, împreună, noi, europenii, ne finanțăm securitatea la granița României, iar acest lucru este bun. Avem o protecție bună în estul Europei. Dar nu este doar un efort românesc, ci unul european. De aceea, solidaritatea este necesară, iar acest lucru se întâmplă.
Libertatea: Să înțelegem că românii pot dormi liniștiți?
Manfred Weber: Avem acest criminal de război, Putin, care a declarat război Ucrainei și, indirect, și Europei. De aceea, nimeni nu se poate relaxa cu adevărat. Și, din cauza poziției geografice, România, împreună cu Slovacia, Polonia și statele baltice, se află pe flancul estic. Ceea ce merită aceste țări, și acesta este mesajul meu, este solidaritatea europeană.
Libertatea: Ce s-ar întâmpla dacă Washingtonul ar refuza să invoce Articolul 5 în cazul unui atac? Care ar fi planul B al Europei?
Manfred Weber: În acest moment nu am nicio îndoială că America va fi de partea noastră și că NATO va rămâne unită. Am văzut acest lucru la ultimul summit NATO, care a fost un summit de succes. Cooperarea în cadrul NATO este cel mai de succes proiect de pace pe care îl avem și va rămâne așa. Dar, în același timp, chiar și Donald Trump ne spune: „Vă rog să vă faceți treaba”. Așadar, americanii ne împing să ne facem treaba.
De aceea susțin cu fermitate ideea unui pilon european de apărare: să facem lucruri împreună, în special în ceea ce privește dronele, o supraveghere comună prin satelit și dezvoltarea împreună a unei brigăzi europene de apărare cibernetică, astfel încât cei mai buni experți în domeniul digital să lucreze împreună pentru a ne apăra spațiul digital. Acestea sunt inițiativele de care avem nevoie. Armatele naționale sunt foarte importante și le sunt foarte recunoscător tuturor soldaților care își fac datoria în acest moment. Dar, pe de altă parte, trebuie să fim pregătiți să facem împreună lucrurile în care există o valoare adăugată europeană.
Weber: „Creșterea cheltuielilor pentru apărare nu este o chestiune de alegere, ci o necesitate”
Libertatea: După incursiunile repetate ale dronelor rusești în spațiul aerian românesc și în contextul situației economice dificile a României, este necesară și posibilă o creștere a cheltuielilor pentru apărare? Pentru că România se confruntă cu multe dificultăți economice.
Manfred Weber: Creșterea cheltuielilor pentru apărare nu este o chestiune de alegere, ci o necesitate. Trebuie să ne dezvoltăm capacitățile. Fiecare stat trebuie să garanteze lucrurile de bază: securitatea internă, prin poliție și justiție și prin respectarea statului de drept, dar și securitatea externă, printr-o apărare capabilă să își protejeze cetățenii de amenințările externe. Mesajul meu este că putem economisi foarte mulți bani ai contribuabililor dacă facem lucrurile împreună, dacă le finanțăm împreună. De exemplu, problema unei piețe europene comune pentru apărare. Achiziții comune pentru armatele noastre. Cea mai bună ofertă primește contractul. Industria românească de apărare este puternică. Aveți o industrie puternică și puteți beneficia de această piață europeană. Dacă fiecare cumpără doar produse naționale sau din străinătate, va fi mai scump. Iar dacă facem acest lucru la nivel european, o industrie precum cea românească poate beneficia de pe urma acestui lucru.
Weber: „Rusia ne testează în fiecare zi și nu ar trebui să considerăm Ucraina o povară”
Libertatea: Și cât de vulnerabilă considerați că este România în fața atacurilor cu drone ale Rusiei?
Manfred Weber: Rusia ne testează în fiecare zi, în special la granița de est. De aceea spun că trebuie să investim în apărarea noastră comună. Și, în această privință, aș dori să adaug ceva: nu ar trebui să considerăm Ucraina ca pe o povară pentru noi. Ucraina este un atu. Ucraina are forțe militare antrenate, care își pot împărtăși experiența cu colegii români, polonezi și lituanieni. Așadar, împreună suntem mai buni, împreună suntem mai puternici.
Libertatea: Să trecem la un alt subiect. Sunteți îngrijorat că Europa devine tot mai dependentă de tehnologiile de inteligență artificială dezvoltate în afara UE?
Manfred Weber: Europa trebuie să accelereze ritmul. Ne confruntăm cu riscul ca Europa să rămână în urmă în ceea ce privește aceste tehnologii și de aceea trebuie să accelerăm acum. America investește aproape 300 de miliarde în infrastructură și cercetare, iar China planifică investiții de 290 de miliarde. Dacă comparați aceste cifre cu Franța și Germania, diferența este foarte mare. De aceea, cred că trebuie să fie clar că putem face acest lucru doar împreună, pentru a construi infrastructura necesară la nivel european. Sunt necesare investiții masive. Dar trebuie să fim pregătiți și pentru riscurile asociate inteligenței artificiale. De aceea susțin ideea Comisiei Europene de a lua măsuri de precauție în ceea ce privește inteligența artificială viitoare. Trebuie să facem acest lucru în stil european, nu în stilul american, bazat exclusiv pe piața liberă, și nici în stilul chinezesc, în care totul este supravegheat și statul controlează totul. Trebuie să o facem în stil european: trebuie găsit echilibrul potrivit între libertate și securitate.
Libertatea: Sunteți îngrijorat că datele cetățenilor europeni ar putea fi procesate sau stocate de companii americane sau chineze?
Manfred Weber: De aceea trebuie să găsim soluții, în special în domeniile sensibile, pentru ca datele europene să fie stocate în infrastructuri europene. Nu ne putem permite să fim naivi. Din nou, mesajul meu principal este că putem face acest lucru doar împreună. Trebuie să ne apărăm interesele.
Libertatea: Și dacă ar trebui să alegeți o singură decizie majoră pe care Europa ar trebui să o ia în domeniul inteligenței artificiale, care ar fi aceea, având în vedere că Inteligența Artificială înlocuiește oamenii în multe profesii?
Manfred Weber: Permiteți-mi să aleg două. În primul rând, trebuie să investim. Avem nevoie de infrastructură. Iar al doilea lucru este că avem nevoie de o inteligență artificială europeană. Una care să se bazeze pe valorile noastre.
Weber crede că „Bolojan este omul viitorului României moderne” și îl susține
Libertatea: Să abordăm și situația din România. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că România a pierdut fonduri europene din Planul Național de Redresare și Reziliență din cauza întârzierilor și a disputelor politice interne, mai exact PSD se ceartă cu PNL și așa mai departe. Cât de gravă este această problemă din perspectivă europeană?
Manfred Weber: Când vorbim despre acești bani, ei sunt un simbol al solidarității europene. Țări precum România au beneficiat foarte mult, iar eu împărtășesc perspectiva premierului Bolojan asupra acestui subiect. Problema realizării reformelor aferente și a efectuării schimbărilor necesare reprezintă o condiție pentru primirea banilor. Nimeni nu pune la îndoială direcția generală a acestor reforme. Pe de altă parte, vreau să clarific faptul că avem o singură țară, Danemarca, care a absorbit 100% din banii RRF. Desigur, este păcat atunci când o țară nu poate obține întreaga sumă.
Îl susțin pe deplin pe Ilie Bolojan. El este omul reformelor, este un om al viitoarei Românii moderne și de aceea susțin pe deplin abordarea sa politică. Iar nominalizarea lui Siegfried Mureșan pentru formarea unui guvern înseamnă continuarea drumului reformelor, a guvernării responsabile, a modernizării și a valorilor europene, consolidarea economiei și a rezilienței României, în beneficiul oamenilor.
În același timp, mă bucur foarte mult că îl avem pe Daniel Buda (n.red. din 1 iulie, Daniel Buda este noul şef al Delegaţiei României din cadrul grupului Partidului Popular European în locul lui Rareș Bogdan), pentru că este vocea puternică a României în Parlamentul European, în Grupul PPE, cel mai puternic grup, ca nou lider al delegației. PNL și PPE guvernează în Europa. Avem șansa de a avea în prezent premierul României și putem oferi o politică foarte bine coordonată între nivelul național și cel european. Suntem foarte mândri de acest lucru.
Libertatea: În România există o luptă politică ce, până la urmă, ne face să pierdem nu doar banii europeni, ci și respectul. Care ar fi mesajul dumneavoastră, de aici, din Parlamentul European, pentru clasa politică românească?
Manfred Weber: În general, am mult respect pentru colegii noștri din alte țări. Ei știu ce fac și trebuie să-și rezolve propriile probleme. Trebuie să acordăm respect, dar, în cazul României, permiteți-mi să fiu foarte, foarte clar. Faptul că (n.red. PSD) au părăsit guvernul și au pus sub semnul întrebării un guvern stabil, așa cum s-a întâmplat în cazul guvernului lui Ilie Bolojan, a fost o mare greșeală din partea socialiștilor. Acest lucru a generat incertitudine. Îndemnul meu se adresează tuturor: avem nevoie de stabilitate și trebuie să ne îndeplinim angajamentele. Pentru asta am fost aleși. Invitația mea pentru toată lumea este aceasta: avem nevoie de stabilitate și trebuie să livrăm rezultate concrete. Pentru asta am fost aleși.
Cronologia celor patru luni după demiterea premierului Bolojan, de la „Guvern în termen rezonabil” până la nominalizarea lui Siegfried Mureșan
România este în criză politică din 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie, miniștrii partidului condus de Sorin Grindeanu și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut de Parlament și Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire.
Ulterior, Nicușor Dan a făcut două nominalizări pentru funcția de premier: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament, și Adrian Veștea, al cărui guvern a fost respins pe 22 iunie.
Foarte important, coaliția PSD-PNL, care s-a format în noiembrie 2021 cu girul fostului președinte Klaus Iohannis, s-a rupt în aprilie 2026, după 5 ani.
Cronologia evenimentelor după ce Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai
- 5 mai - Seara, președintele Nicușor Dan a declarat: „Vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil”
- 18 mai - Au început consultările formale de la Palatul Cotroceni cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR pentru desemnarea unui premier care să formeze un Guvern
- 4 iunie - Nicușor Dan l-a nominalizat pe Eugen Tomac premier
- 14 iunie - Nicușor Dan a anunțat că Tomac și-a depus mandatul și a propus a doua variantă de premier, pe Adrian Veștea. Tabăra din Partidul Național Liberal apropiată de președintele partidului, Ilie Bolojan, l-a acuzat imediat pe șeful statului că vrea să rupă PNL, după ce l-a nominalizat pe prim-vicepreședintele Veștea fără să anunțe conducerea liberalilor și fără acceptul lor. „Un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL, intenție intuită încă de la doborârea guvernului în interesul PSD”, a spus atunci Bolojan
- 21 iunie - PNL decide la Congresul extraordinar că participarea membrilor partidului într-un Guvern cu PSD va genera excluderea lor. S-a cerut demisia din PNL a lui Adrian Veştea, Lucian Bode, Rareş Bogdan, Hubert Thuma şi a Alinei Gorghiu, considerați „puciști”
- 22 iunie - Adrian Veștea a mers în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor, dar a picat la vot cu 189 de voturi favorabile, în condițiile în care avea nevoie de 233
- 23 iunie - Nicușor Dan a început consultările oficiale cu partidele pentru a găsi un premier acceptat de toți. După câteva zile, PSD a venit cu varianta Sorin Grindeanu, președintele partidului, iar PNL, USR și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan, cu toate că Bolojan afirmase inițial că PNL este dispus să voteze un guvern minoritar PSD
- 25 iunie - Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști dacă Bolojan l-a mințit referitor la susținerea Guvernului Tomac. Iar președintele nu a negat, răspunzând diplomatic: „Nu o să vă răspund la această întrebare, dar o să vă spun că în momentul în care I-am desemnat pe Eugen Tomac, am avut așteptarea rezonabilă că o să fie o majoritate pentru această nominalizare, că altfel nu aș fi făcut-o”
- 26 iunie - șeful statului a chemat din nou partidele la discuții, dar nu s-a ajuns la niciun rezultat. În acest context, Nicușor Dan l-a acuzat indirect pe Bolojan de minciună după ce acesta a spus că PNL va sustine inclusiv un Guvern minoritar PSD, lucru nedovedit în negocierile de la Cotroceni: „Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit. În baza pozițiilor partidelor de la consultări, a existat o singură formulă care părea că va întruni sprijinul unei majorități parlamentare: guvern minoritar PSD. Marți, PNL s-a angajat să voteze un guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări față de programul de guvernare. De marți până azi, PNL și-a schimbat poziția”
- 20 august - Prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, a declarat că Alexandru Nazare nu este membru PNL, dar dacă dorește să devină premier în viitorul Guvern, numele său fiind tot mai vehiculat, trebuie să vină în partid, să spună acest lucru și să primească votul, ca să nu se repete situația lui Adrian Veștea, pentru că Nazare este ministru asumat de PNL
- 25 august - Ilie Bolojan nu a mai insistat cu varianta Siegfried Mureșan premier. „În funcție de discuțiile cu colegii, vom face o propunere”, a spus președintele PNL
- 28 august - Nicușor Dan a promulgat Legea ANI prin care Dominic Fritz își pierde mandatul de primar în Timișoara. „Dacă nu riscam pierderea banilor din PNRR, retrimiteam proiectul în Parlament”, a explicat șeful statului. Fritz rămâne însă președinte USR
- 31 august - Kelemen Hunor i-a reproşat lui Siegfried Mureşan, propus premier de PNL-USR-UDMR, că „a dispărut” din spațiul public. „Am discutat și cu Bolojan”, a afirmat președintele UDMR.
- 17 septembrie - Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat într-o declarație de presă făcută după consultările cu partidele politice că îl propune pentru funcţia de premier pe Siegfried Mureşan și că acesta i-a cerut un timp de gândire. „Suntem la mai mult de patru luni după ce guvernul a fost demis prin moţiune de cenzură şi în interiorul acestui interval am avut sute de ore de discuţii, şi împreună, şi separat cu partidele politice pentru a găsi o soluţie de ieşire din această criză. O să spun direct, am văzut la partide multă preocupare electorală şi mult mai puţină preocupare pentru interesul naţional. Ba chiar un şef de partid mi-a spus în privat: asta cu România e problema ta, cu partidul e problema mea. Şi nu e în regulă”, a afirmat șeful statului. La scurt timp după declarația de presă a președintelui, Mureşan a anunţat pe Facebook că acceptă propunerea. El are la dispoziție 10 zile să formeze un Guvern cu care să vină în fața Parlamentului ca să ceară votul de învestitură.
Ilie Bolojan conduce Guvernul din iunie 2025 și Partidul Național Liberal din iulie 2025, în calitate de președinte cu puteri depline.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
