Constantin si Elena au crestinat lumea

Pe 21 mai, in fiecare an, Biserica Ortodoxa si cea Romano-Catolica ii sarbatoresc pe Sfintii ?mparati Constantin si Elena, cei considerati ‘intocmai ca Apostolii’. Viata lor a fost un model de urmat pentru multe generatii de crestini.

Istoricii bisericesti Eusebiu de Cezareea si Lactantiu au consemnat faptul ca in anul 312, in ajunul bataliei din 28 octombrie de la Pons Milvius (Podul Vulturului), in care trebuia sa-l infrunte pe imparatul pagan Maxentiu, imparatul romanilor Constantin a vazut pe cer, ziua, o cruce luminoasa pe care scria ‘In hoc signo vinces’ – ‘Prin acest semn vei invinge’. In acea noapte, imparatul l-a visat pe Iisus Hristos, care l-a indemnat sa puna Sfanta Cruce pe steagurile ostirii sale, ca un semn care sa-i protejeze pe luptatori. A doua zi, armata lui Constantin, de numai 20.000 de oameni, avea sa o nimiceasca pe cea a lui Maxentiu, care numara 150.000 de soldati.

In urma acestei victorii, Constantin i-a marturisit lui Eusebiu despre semnele venite de la Dumnezeu care l-au ajutat in lupta. In ianuarie 313, Constantin da Edictul de la Milan, prin care crestinismul devine religie permisa si ii sfatuieste pe romani sa adopte aceasta credinta.

In timpul domniei sale, spiritul crestin si-a facut simtita prezenta in societate. Femeilor le-a fost redata demnitatea, iar regimul detinutilor a fost imbunatatit. In anul 321, Constantin a decretat pentru prima data duminica zi  de odihna, zi in care pana si soldatii asistau la slujbe.

Regina-mama Elena a gasit crucea pe care a fost rastignit Iisus


Mama imparatului Constantin, Elena, a plecat la Ierusalim sa caute crucea pe care a fost rastignit Iisus si pentru a gasi Mormantul Sfant. Pe 14 septembrie 326, Sfanta Cruce a fost inaltata in fata credinciosilor romani.

Imparatul Constantin a domnit 31 de ani, din 306 pana in 337 si a dat Bisericii libertate, dupa o lunga perioada de persecutii. A murit in 337, la varsta de 60 de ani, in duminica Rusaliilor, pe 21 mai, la numai doua zile dupa ce a fost botezat.

Catedrala Patriarhala le poarta hramul

Catedrala Patriarhala din Bucuresti, de la a carei inaltare se implinesc acum 350 de ani, poarta hramul Sfintilor ?mparati Constantin si Elena datorita numelui lui Constantin Serban Cantacuzino, care a ctitorit in anul 1657 aceasta emblema a ortodoxiei romanesti.

Parintele Constantin Stoica, seful biroului de presa al Patriarhiei, ne-a spus ca recent a fost descoperita in interiorul Catedralei o pisanie datand din 1935, de pe vremea Patriarhului Miron Cristea, in care se spune ca aceasta biserica va apartine Patriarhiei pana la ridicarea viitoarei Catedrale a Mantuirii Neamului. La Editura Sfintei Arhiepiscopii a Bucurestilor a aparut lucrarea ‘Catedrala Patriarhala din Bucuresti’, unde sunt consemnate momente din viata lacasului unde se aduna mii de credinciosi pentru a primi Cuvantul lui Dumnezeu.

Urmărește-ne pe Google News