Economistul-șef al BNR critică PSD: Fără consolidare fiscală, România nu mai putea plăti pensii și salarii

Într-o analiză dură publicată în Curs de Guvernare, Valentin Lazea contrazice discursul politic conform căruia reducerea deficitului ar fi o „scamatorie”, catalogând rezultatul din 2025 – un deficit sub cel prognozat – drept o „superperformanță” care a salvat țara de la retrogradarea la categoria „junk”.

Un deceniu de creștere pe datorie

Valentin Lazea explică faptul că, în 2015, România îndeplinea toate criteriile pentru aderarea la zona euro.

Totuși, guvernele care au urmat au ales o creștere economică rapidă, bazată pe consum și relaxare fiscală, sacrificând echilibrele macroeconomice.

• Rezultatul: România a avut cea mai mare creștere din UE, dar și cea mai mare inflație și cele mai mari deficite.
• Contraexemplul: Bulgaria a ales o creștere mai lentă, dar sustenabilă, ceea ce îi va permite aderarea la zona euro în 2026, un obiectiv pe care România l-a ratat.

Cine sunt vinovații?

Economistul subliniază că vina pentru deteriorarea finanțelor nu aparține doar unui singur guvern sau sectorului bugetar, ci este împărțită între mediul politic, cel de afaceri și populație, toți acceptând tacit un model nesustenabil:

1. Mediul de afaceri: A beneficiat de taxe mult mai mici decât în Polonia, de scutiri (IT, construcții), de un regim permisiv pentru microîntreprinderi și de tolerarea evaziunii fiscale.
2. Populația: A primit gratuități, tichete (de masă, vacanță), prețuri plafonate la energie și impozite infime pe proprietate.
3. Statul: A majorat salariile fără acoperire în venituri și a crescut aparatul bugetar.

Toate aceste „cadouri” au fost finanțate prin îndatorare masivă, nu din venituri reale.

Austeritate versus faliment

Deși Guvernul Bolojan a fost criticat pentru că măsurile de austeritate au frânat consumul, Lazea afirmă că alternativa ar fi fost dezastruoasă: incapacitate de plată și imposibilitatea achitării pensiilor și salariilor fără a tipări bani (ceea ce ar fi explodat inflația).

„Adevărul este că, fără acele măsuri de consolidare fiscală, astăzi am fi vorbit de o Românie în incapacitate de plată, retrogradată la categoria junk de către agențiile de rating, în imposibilitatea de a plăti pensii și salarii altfel decât prin tipărire de bani (inflaționist)”, a notat Valentin Lazea.

Datorită acestor măsuri:

• România a evitat recesiunea (înregistrând o creștere de aprox. 1% în 2025).
• Deficitul bugetar a scăzut semnificativ (de la 8,7% la 7,7% pe cash).
• Costurile de împrumut ale României s-au redus.
• S-a făcut trecerea de la o economie bazată pe consum la una bazată pe investiții.

În concluzie, Valentin Lazea pledează pentru onestitate în dezbaterea publică, avertizând că reziliența societății va fi testată dur în anii următori și că nota de plată pentru anii de relaxare fiscală este inevitabilă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro