MENIU CAUTĂ
, de Patrick André de Hillerin

CORESPONDENȚĂ DE LA SULINA/ Orașul moare, dar nu se predă. PAH, despre ziua alegerilor europarlamentare în cel mai estic punct al României

Distribuie

La ora 16:00, prezența la vot în Sulina ajunsese la 34,5% pentru europarlamentre și la 28,9 pentru referendum. O prezență nesperat de mare, mai ales pentru europarlamentare.

În mod inexplicabil, deocamdată Uniunea Europeană nu a adus prosperitate Sulinei. Dimpotrivă. Fabricile s-au închis, investițiile în altceva decât turism au capotat. De aia s-a și depopulat orașul. Să pierzi 60% din populație în 29 de ani nu e de colo.

La ieșirea din oraș înspre mare zac grămezi de fier vechi. O fostă navă dezmembrată și nevalorificată. Pe malul stâng al Dunării trebuia să se ridice o întreagă afacere din asta. Fostul șantier naval al Sulinei urma să devină punct de dezmembrare al navelor din spațiul ex-sovietic. Doar că, după o investiție de sute de mii de euro, poate chair mai mult, o directivă europeană ne-a interzis să devenim cimitirul de nave al Europei. Sulina e mai curată, mai ecologistă, dar și puțin mai săracă. Peste 100 de locuri de muncă au dispărut înainte de a apărea.

Țipi e cucerit de locuri. Pentru el alegerile astea nu au nicio miză. E norvegian. Nu votează, nu-l interesează. Totuși, știe câte ceva despre fondurile europene. Și mă întreabă de ce nu se văda banii ăia aici.

Încerc o glumă: „Cum nu se văd? Uite cât de bine e asflatată Dunărea!”. Proastă glumă.

Încerc să-i explic despre birocrație. Despre faptul că un singur consilier local poate bloca un proiect de câteva milioane de euro.

Sau că un singur ministru poate împinge țara în procedura de infringement, pentru că s-a încăpățânat să construiască niște căsuțe inutile pe o plajă sălbatică.

„Auzi, dar ce era grămada aia de lemne de pe plajă, azi dimineață?”

Speram să nu fi observat. Da, dimineață era o grămadă de lemne, pe plaja sălbatică din Sulina. Ar fi fost o grămadă de jar, la ora aia, dacă nu ar fi plouat. Dar a plouat, iar focul de tabără pregătit din timp nu s-a mai putut ține. „Ce mișto, faceți foc ce tabără pe plajă…”.

Da, Țipi, facem. Dar e ilegal, pentru că suntem în rezervație și am putea foc la vegetație. „Aha. Și de ce o faceți, atunci?”

Pentru că putem, Țipi, pentru că putem. Am putea să ne reconstuim casele, să investim în infrastructură, să… Dar ce mișto e un foc de tabără ilegal, la vremea lui…

Comentarii