Cuprins:
Viața sub ocupația rusă: epuizare, lipsă de încredere și speranța că totul va lua sfârșit
Întrebată de ce ea și alți ucraineni aleg să trăiască în continuare sub ocupație rusă în loc să fugă, o femeie membră a grupului de rezistență exclusiv feminin, Zla Mavka, a făcut o pauză.
„Nu știu cum să explic acest sentiment”, a spus ea.
„E ca și cum nu poți să crezi că răul ar putea învinge. Chiar și după trei ani, oamenii nu pot accepta că asta e realitatea. Încă cred că ocupația se va sfârși. De asta rămân aici și nu fug”.
Femeia, membră a grupului de rezistență exclusiv feminin Zla Mavka, locuiește într-un oraș din sud-estul Ucrainei care a căzut sub control rusesc la câteva zile după ce Moscova a lansat invazia în februarie 2022.
Ea a declarat pentru CNN că viața sub ocupația rusă este epuizantă și terifiantă.
„Poți fi arestat pentru orice. Trebuie să fii atent la tot. Trebuie să-ți verifici telefonul, să vezi ce ai în apartament, trebuie să ascunzi multe lucruri, nu poți spune ce gândești și nu poți avea încredere în nimeni”, a spus ea.
Președintele american Donald Trump a spus că vrea ca războiul din Ucraina să se încheie, chiar dacă asta ar însemna pierderi teritoriale suplimentare pentru Kiev.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_37af698838828869b1e1b8074a892088.webp)
De asemenea, Donald Trump a spus că este „puțin probabil” ca Ucraina să-și recupereze toate teritoriile de dinainte de război: „Rusia a luat mult pământ, și a luptat pentru acel pământ, și a pierdut mulți soldați”.
„Oamenii din străinătate vorbesc mereu despre teritorii, și poate uită că nu e vorba doar de teritorii. Este vorba despre oameni. Și oamenii de aici încă așteaptă. Oamenii nu s-au mutat și nici nu vor să se mute. Și de ce ar trebui să plece din casele lor?”, a spus ea.
Forțele ruse ocupă în prezent aproape o cincime din teritoriul Ucrainei, locuit de aproape 6 milioane de oameni, inclusiv un milion de copii, care trăiesc într-o „situație sumbră a drepturilor omului”, potrivit ONU.
Stepan și părinții săi au fost reținuți de trupele ruse în vara anului 2022
Stepan, un tânăr de 22 de ani, care a reușit recent să scape dintr-o zonă ocupată din sudul Ucrainei spre Herson (sub control ucrainean), a experimentat direct ce sunt în stare să facă forțele de ocupație.
Stepan și părinții săi au fost reținuți de trupele ruse în vara anului 2022. El a fost ținut două săptămâni, timp în care a fost bătut și torturat cu electricitate. Părinții săi au fost ținuți mai multe luni.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_2423d5752ffbee32c048256446d113c0.jpg)
Familiei nu i s-a spus niciodată de ce a fost arestată. Nu a fost acuzată oficial de nimic.
După eliberare, Stepan a fost separat de familie. A ajuns pe malul stâng al râului Nipru, aflat încă sub ocupație rusă. Mama lui, Olha, a reușit să fugă într-o zonă controlată de guvern după ce a fost eliberată în primăvara lui 2023.
„Mi-a fost foarte frică”, a spus Stepan despre viața sub ocupație.
„De fiecare dată când ieșeam afară, mă uitam în jur să văd dacă vor veni să mă ia din nou sau să-mi facă ceva. Nu ieșeam din casă dacă nu era absolut necesar. Așa era în fiecare zi”, a spus el.
Stepan a avut noroc. Acesta a reușit să scape și să se reunească cu familia luna trecută. A fost salvat datorită unui „efort coordonat” care a implicat „Îngerii” – o unitate specială a armatei ucrainene care salvează persoane vulnerabile din teritoriile ocupate, potrivit lui Roman Mrochko, șeful Administrației Militare a Orașului Herson. Stepan și familia lui nu au voie să dezvăluie detalii despre operațiune.
Consecințe grave pentru cei considerați pro-ucraineni
Atât Stepan, cât și femeia din Zla Mavka au spus că până și o mică suspiciune că ești „pro-ucrainean” poate avea consecințe grave.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_23a986ecd07ee18e63be1ef3aa1dc958.jpg)
„Prieteni și cunoștințe de-ai mei au fost luați doar pentru că nu au vrut să-și ia pașaport rusesc sau pentru că nu s-au înregistrat pentru serviciul militar. Au fost luați și aduși înapoi după o săptămână cu mâinile și picioarele rupte, uneori cu capetele sparte. Au fost mulți, vorbim de zeci de persoane”, a spus Stepan.
Organizațiile pentru drepturile omului spun că Moscova a intensificat campania de „rusificare” a Ucrainei ocupate, probabil pentru a putea revendica oficial teritoriile în eventuale negocieri de pace.
„Ei încearcă să elimine tot ce este ucrainean din orașul nostru, de la limbă la tradiții”, a spus femeia din Zla Mavka, adăugând că grupul lor își propune să păstreze cultura ucraineană vie.
„Răspândim poezii ucrainene și lucrări ale autorilor ucraineni, și celebrăm sărbători tradiționale ucrainene, doar ca să le reamintim tuturor că acest loc nu este Rusia, nu a fost niciodată și nu va fi”.
Ea a descris traiul în oraș ca „o călătorie cu mașina timpului în URSS”.
„Există propagandă, monumente în stil sovietic, sărbători sovietice, și mereu stăm la cozi, ca în vremurile sovietice – pentru ajutor, pentru doctor, pentru acte… Nu sunt magazine normale, nu sunt branduri… doar ce poți lua de la piețele stradale și niște produse chinezești ciudate”.
Identitatea ucraineană, ștearsă sistematic
Autoritățile ruse șterg sistematic identitatea națională ucraineană, religia și limba în teritoriile ocupate. Au organizat referendumuri false pentru alipirea la Rusia și forțează populația locală să devină cetățeni ruși.
Luna trecută, președintele rus, Vladimir Putin, a semnat un decret prin care cere cetățenilor ucraineni din aceste zone să își „reglementeze statutul legal” prin obținerea cetățeniei ruse. Cei care nu o fac până în septembrie vor deveni „străini” și vor putea rămâne doar temporar.
Însă Moscova deja a constrâns mulți ucraineni să accepte pașapoartele rusești, deoarece viața fără ele este aproape imposibilă și foarte periculoasă.
Cei care nu au documente rusești riscă zilnic arestarea sau deportarea în Rusia, nu au drept de muncă, nu au acces la servicii medicale de bază sau pensii și nu pot deține proprietăți.
„Nici ambulanța nu vine dacă nu ai pașaport rusesc. Dacă nu ai, nu te ajută”, a declarat femeia.
Organizațiile pentru drepturile omului au denunțat repetat faptul că Rusia încalcă dreptul internațional prin forțarea ucrainenilor să-și ia cetățenie rusă.
„Și apoi apare problema mare pentru bărbați: cei care au fost forțați să-și ia pașapoarte rusești, acum vor să-i mobilizeze în armata rusă. Vor să-i forțeze să lupte împotriva propriului popor”, a adăugat ea.
Dificultatea de a părăsi teritoriile ocupate
Milioane de ucraineni refuză să-și părăsească locuințele din teritoriile ocupate. Cei mai mulți pentru că încă cred că Kievul, cu ajutorul aliaților occidentali, va elibera tot teritoriul.
Există și o minoritate care simpatizează cu Rusia și se bucură de noul regim – dar atât femeia din Zla Mavka, cât și Stepan spun că aceștia sunt puțini.
„Sunt oameni care nu aveau o viață bună înainte. De exemplu, nu aveau educație, nu aveau locuri de muncă bune, dar acum, dacă strigă «Iubesc Rusia», primesc un post la guvern, ajutor, bani”, a spus femeia.
SOS Donbas, un call center ucrainean pentru cei din zone ocupate sau afectate de conflict, a primit peste 57.500 de apeluri anul trecut. Majoritatea întreabă cum pot pleca în siguranță, cum pot accesa ajutorul și care sunt implicațiile dacă acceptă pașaportul rus.
Autoritățile ucrainene le-au transmis cetățenilor din zonele ocupate să facă orice este necesar pentru a se menține în siguranță.
„Dacă trebuie să obții niște documente, obține-le. Asta nu îți schimbă statutul”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Heorhii Tykhyi.
„Cea mai bună soluție, dacă este posibil, este să pleci spre teritoriul controlat de Ucraina”, a adăugat acesta.
Dar pentru mulți, plecarea este imposibilă, e prea periculos, prea costisitor și prea riscant.
„Teoretic, poți pleca, dar trebuie să treci prin filtrare”, a spus femeia, referindu-se la procesul de verificare efectuat de forțele ruse la ieșirea din zonele ocupate.
„Verifică tot acolo, deci… să zicem că e o femeie al cărei soț a fost soldat în 2014 – dacă află, ea va avea mari probleme. Deci, pentru ea, e mai sigur să nu încerce. Dar poate fi orice – un comentariu pe rețelele sociale, ceva de pe telefon – pot să te aresteze și să te deporteze în Rusia”, a spus ea.
Mii de cetățeni ucraineni au fost reținuți ilegal și trimiși în Rusia, iar CNN a documentat cazuri de oameni ridicați de la punctele de filtrare și trimiși în centre aflate la mii de kilometri distanță de Ucraina.
Este imposibil să treci direct din zonele ocupate în teritoriile controlate de guvern, ceea ce înseamnă că oricine vrea să fugă trebuie să călătorească prin Rusia, să iasă din Rusia și apoi să revină în Ucraina prin Europa.
„Nu e ușor să lași totul și să devii refugiat. Nu poți să-ți vinzi apartamentul, nu poți trece granița cu mulți bani, nu poți lua multe lucruri… deci este posibil, dar nu pentru toată lumea”, a spus femeia.
Tensiuni și temeri în rândul ucrainenilor
Pentru moment, ea și milioane de alți ucraineni rămân pe loc, privind tensionați știrile care vin de la Casa Albă și din alte părți.
„Oamenii sunt foarte tensionați și le este frică să audă de negocieri, și cum orașele noastre ar putea deveni parte din Rusia. Aceasta este cea mai mare teamă. Dar pot să vă spun: chiar dacă se va întâmpla asta, rezistența nu se va opri”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_dc1c0c74488a5ca225d2d63caa09b1a4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_52a4591e6662fc056b78301ab129f1d2.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_fe2ef15e52f970e1c9f2d1e40272756d.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_9eca5b9e35a1d2113f5a8a7121a4c7d0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_1501efe66cb76adeecfe195301d64a65.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_e06bb134b3e3b3e55fd9377fb396bb82.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_1478dd318f63e31ff82a570999b58049.jpg)