Costul ascuns al datoriilor: rușinea, tăcerea și momentul în care oamenii pierd controlul financiar

Campania „Înapoi la echilibru: deciziile care ne schimbă viața financiară” susținută de KRUK România

74% dintre români spun că nu ar putea face față unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu șase salarii lunare, iar aproape 4 din 10 gospodării trăiesc la limita cheltuielilor de bază. În spatele statisticilor nu sunt doar dificultăți financiare, ci și rușine, anxietate și tendința de a evita exact conversațiile care ar putea aduce o rezolvare.

La început nu pare ceva grav. O rată amânată „doar luna asta”. Un card folosit puțin mai mult decât de obicei. O perioadă mai grea despre care îți spui că o vei rezolva rapid. Apoi apar apelurile la care nu mai răspunzi, mesajele pe care nu le mai deschizi și sentimentul că datoria a crescut atât de mult încât nu mai știi de unde să începi.

Pentru mulți români, datoriile nu apar din iresponsabilitate sau lipsă de muncă. Apar din viață: un job pierdut exact când cheltuielile cresc, un divorț, o problemă medicală, o perioadă de instabilitate sau pur și simplu lipsa educației financiare. „România a trecut foarte repede de la economia fără credite la o economie de consum și împrumut. Mulți oameni au avut acces la bani înainte să înțeleagă pe deplin cum funcționează datoria și ce se întâmplă atunci când pierzi controlul”, Alexandra Smedoiu, CFA, Vicepreședinte Asociația CFA România.

Datele arată că vulnerabilitatea financiară este realitate pentru o parte importantă din populație. Potrivit unui studiu realizat de Kantar pentru KRUK România, aproape 4 din 10 gospodării spun că veniturile le ajung doar pentru strictul necesar, iar numai 4,8% dintre respondenți afirmă că își permit tot ceea ce își doresc fără restricții. În același timp, 74% dintre români spun că nu ar putea face față unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu șase salarii lunare. Asta înseamnă că foarte multe familii trăiesc fără o rezervă reală de siguranță financiară, iar un singur eveniment neprevăzut poate destabiliza complet echilibrul unei gospodării.

Specialiștii spun că există trei mari tipuri de blocaje care îi împing pe oameni în dificultăți financiare. Primul este cel extern: pierderea locului de muncă, scăderea veniturilor, afecțiuni medicale sau alte evenimente care schimbă complet echilibrul unei familii. Al doilea este psihologic. Mulți oameni intră într-un mecanism de evitare atunci când apar dificultățile sau încearcă să țină pasul cu presiunea socială și cu standardele de consum din jurul lor. Al treilea este unul sistemic: milioane de români au intrat în lumea creditelor fără să fi avut educație financiară.

„Foarte des vedem oameni care nu sunt neapărat iresponsabili, ci pur și simplu copleșiți. Când apare rușinea, oamenii încep să evite discuția și exact atunci lucrurile se complică. Sigur, există și un număr semnificativ care consideră că nu trebuie să plătească și că li se cuvine ștergerea datoriilor. Și aici putem vorbi de lipsă de educație financiară. Pentru că o datorie nu dispare dacă o ignori. Trebuie să îți asumi până la capăt angajamentul, bineînțeles în termeni care să nu te copleșească”, spune Alexandra Smedoiu, CFA – Vicepreședinte Asociația CFA România.

Studiul KRUK arată că principalele motive pentru acumularea datoriilor sunt veniturile prea mici, creșterea costului vieții și apariția unor evenimente neașteptate, precum urgențe medicale sau întârzieri salariale.

Cea mai scumpă datorie este, de multe ori, cea pe care alegi să o ignori. Una dintre cele mai mari greșeli pe care le fac oamenii este să creadă că, dacă evită datoria, aceasta se va rezolva singură sau măcar nu se va agrava. În realitate, tăcerea este cea care costă cel mai mult. „Mulți oameni trăiesc cu ideea că, dacă răspund la telefon sau discută despre datorie, lucrurile devin mai rele. De fapt, dialogul este cel care deschide soluțiile”, explică Monica Cabăț, reprezentant KRUK România.

Paradoxal, majoritatea celor care au restanțe spun că vor să le achite și caută soluții pentru asta — aproape 9 din 10 persoane cu întârzieri de plată declară că intenționează să înceapă sau să continue plata datoriilor în perioada următoare.

În percepția publică, firmele de colectare sunt asociate aproape exclusiv cu presiune și executare. În practică însă, spun reprezentanții KRUK România, cea mai mare parte a procesului înseamnă negociere, flexibilitate și găsirea unei variante pe care omul chiar o poate susține. „Scopul este ca omul să poată reveni la echilibru financiar, să își asume un plan de plată personalizat nevoilor sale”, spune Monica Cabăț.

Potrivit companiei, oamenii care aleg să comunice din timp pot beneficia de rate adaptate veniturilor, reduceri, soluții personalizate de plată și ajustarea angajamentelor atunci când apar dificultăți noi în viața lor. În Etapa Amiabilă, KRUK nu adaugă dobânzi sau comisioane proprii, tocmai pentru ca suma de plată să rămână una pe care clientul o poate susține. Pentru cei care evită interacțiunile directe sau stresul discuțiilor telefonice, KRUK a dezvoltat și platforma digitală eKRUK, prin care utilizatorii își pot administra datoria de oriunde, simplu și online.

Poate cel mai important lucru pe care îl spun specialiștii este că dificultățile financiare nu definesc un om. Dar modul în care alegi să reacționezi poate schimba complet direcția lucrurilor. În spatele statisticilor există însă o realitate mai profundă: România încă învață cum să gestioneze relația cu banii într-o economie a creditului. Indicele de Sustenabilitate Financiară realizat de KRUK și Asociația CFA România a scăzut anul acesta de la 56 la 52 de puncte, semn că tot mai mulți români se confruntă cu dificultăți legate de economisire, planificare și rezistență financiară într-un context marcat de inflație și incertitudine economică. „Oamenii trebuie să înțeleagă că nu sunt singuri și că datoria devine mai ușor de gestionat în momentul în care aleg să vorbească despre ea”, spune Monica Cabăț.

Foto: Shutterstock

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE