În România, 97% dintre muncile de acasă sunt făcute de femei, iar la muncă, salariile lor sunt cu 500 de lei mai mici

Subiectele au fost discutate la summitul național #WeAreHalf 2025, la Parlament

În contextul în care România are una dintre cele mai mari diferențe de ocupare între femei și bărbați din Europa (17%), experți din instituții publice, mediul de afaceri și diplomație atrag atenția că lipsa participării femeilor în economie, leadership și procesul decizional reprezintă o vulnerabilitate strategică pentru dezvoltarea țării.

Mihaela Raluca Tudor, fondatoarea mișcării #WeAreHalf, a subliniat că România nu duce lipsă de femei educate și competente, ci de structuri care să le permită să își exercite influența: de la legislație, acces la piața muncii, până la cultura organizațională și sprijinul pentru munca de îngrijire.

„Egalitatea de șanse nu este doar o valoare morală, ci și un indicator al sănătății unei economii. România funcționează astăzi cu doar jumătate din potențialul ei real, pentru că jumătate dintre resursele ei – femeile – sunt subreprezentate în economie, în leadership și în procesul decizional”, a declarat aceasta.

Datele INS indică o problemă structurală complexă

Datele recente ale INS, corelate cu analize internaționale, indică o problemă structurală complexă: munca neremunerată, absența legislației de reprezentare, violența domestică, disparitățile salariale și segregarea ocupațională.

Alina Gorghiu, președinta Comisiei Speciale „România fără violență domestică”, a prezentat date alarmante: „120.000 de dosare de violență domestică au fost deschise în ultimul an”.

De asemenea, ea a menționat că „avem o lege care ar introduce un minim de 30% reprezentare pentru ambele sexe în Parlament și administrație, dar de patru ani este blocată. Este o decizie care stă exclusiv la votul bărbaților”.

Care sunt perspectivele internaționale

Ambasadoarea Norvegiei, Hilde Svartdal Lunde, a oferit o perspectivă internațională asupra problemei. Ea a subliniat că și în țări considerate modele de egalitate, precum Norvegia, există încă provocări.

„Chiar și în Norvegia avem doar 25% femei în poziții de top. Economia depinde de participarea lor completă”, a spus Lunde.

„Da, Norvegia a avansat mult. 60% dintre studenți sunt femei, 75% dintre femei lucrează full-time, avem grădinițe accesibile și 65% dintre bărbați iau concediu paternal în primul an de viață al copilului. Dar avem doar 25% femei în poziții de top”, a adăugat Lunde.

Totodată, aceasta a avertizat că, pe termen lung, economia nu își permite scăderea participării femeilor în muncă, mai ales în contextul unei tendințe recente: creșterea numărului de femei care aleg program part-time, ceea ce reduce veniturile, mobilitatea profesională și pensia. De asemenea, ambasadoarea a atins și o problemă rar discutată public:

„37% dintre căsătoriile din Norvegia se încheie prin divorț. Femeile care nu au lucrat full-time ajung adesea în situații financiare vulnerabile, fără suficiente puncte de pensie.”

Ambasadoarea a prezentat și câteva date la nivel global: 60% din populația lumii trăiește în teritorii unde avortul este legal, mortalitatea maternă a scăzut cu 34% în ultimele două decenii, accesul la planificare familială și educație pentru fete a crescut semnificativ.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro