Numărul mamelor cu vârsta între 35 și 39 de ani a crescut cu 174% față de 1990. România, în pragul unui dezastru demografic

Crește numărul femeilor fără copii

Această schimbare are un efect secundar important: din ce în ce mai multe femei cu vârste între 35 și 44 de ani ajung să nu aibă copii deloc.

În 1992, doar 10% dintre femeile din această categorie nu aveau copii, însă până în 2021, procentul a crescut la 19%.

Deși media națională a femeilor fără copii din categoria 35-44 de ani este de 19%, acest procent variază în funcție de județ.

Tendința este prezentă atât în mediul urban, cât și în mediul rural, iar nivelul de educație influențează acest fenomen: femeile educate din mediul urban au mai puțini copii decât cele din mediul rural sau cele cu un nivel de educație mai scăzut.

• Bucureștiul ocupă primul loc la nivel național, unde aproape o treime dintre femeile din această categorie de vârstă nu au copii, un procent aproape dublu față de anii 90, când era de 16%.
• Clujul și Timișul urmează, cu 23%,
• Brașovul și Aradul se află la 20%.
• Alte județe cu procente ridicate sunt Ilfov (19%), urmat de Sibiu, Hunedoara, Alba, Iași, Galați, Vrancea și Bihor – toate cu 18%.

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), rata fertilității totale a scăzut la 1,47 copii per femeie în 2023, mult sub nivelul de înlocuire a generațiilor, estimat la 2,1 copii per femeie.

România ar putea pierde jumătate din populație

Mai mult, o proiecție recentă a ONU sugerează că România ar putea pierde aproape jumătate din populație până în 2100.

Aceste date subliniază necesitatea unor politici publice care să sprijine familiile, să faciliteze echilibrul între viața profesională și cea personală și să creeze condiții favorabile pentru ca maternitatea să fie o opțiune viabilă.

Dacă în 2011, numărul de nou-născuți a scăzut pentru prima dată sub 200.000, în doar 13 ani, până în 2024, acesta s-a redus la sub 150.000.

Prin comparație, în 1990 se înregistrau 301.000 de nașteri, iar în 1968, numărul acestora depășea 500.000, evidențiind o scădere drastică a natalității în ultimele decenii.

Numărul mamelor minore este cel mai mare din UE, dar în scădere

România este țara cu cel mai mare număr de mame minore din Uniunea Europeană, însă această statistică maschează faptul că numărul mamelor tinere și foarte tinere a scăzut considerabil comparativ cu anii 90.

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

Dacă în 1990, 15% dintre copii erau născuți de mame cu vârsta între 15 și 19 ani, acest procent a scăzut sub 9% în 2023.

În aceeași perioadă s-a înjumătățit și procentul mamelor cu vârsta între 20 și 24 de ani, care erau aproape majoritare la începutul anilor 90 – scăzând de la 49,7% în 1992 la 19,7% în 2023.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro