Un economist a spus care sunt cele trei provocări majore pentru 2026: „Va fi tot un an de supraviețuire și de conservare a bunăstării”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Economistul Cristian Păun, profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, avertizează că anul 2026 se anunță unul dificil pentru economia României, marcat de inflație ridicată, absorbție slabă a fondurilor europene și probleme în economia reală.
Cuprins:
Inflația, prima mare amenințare pentru 2026
Într-o analiză publicată pe Facebook, Cristian Păun subliniază că există șansa unei îmbunătățiri, dar la fel de bine lucrurile pot continua pe o pantă negativă și spune care sunt cele trei provocări majore ale anului 2026.
„Anul 2026 poate arăta mai bine, poate întoarce panta negativă pe care am apucat-o de ceva vreme (să fie un an de inflexiune). Sau nu.”
Prima provocare majoră identificată de Cristian Păun este inflația, care ar putea scădea temporar, dar rămâne vulnerabilă la deciziile fiscale și la dezechilibrele bugetare.
„Inflația este așteptată să se reducă în a doua jumătate a anului după ce trece efectul majorării de TVA din anul acesta.”
Totuși, economistul avertizează că există mai mulți factori care pot reaprinde presiunile inflaționiste: „Avem o liberalizare pe piața gazelor la orizont, după primul trimestru; avem creșteri importante de accize la început de an; avem un deficit excesiv încă mare și deloc ajustat prin reforme care se lasă așteptate, nu există consens politic în coaliție.”
În lipsa unui consens politic și a reformelor structurale, soluțiile riscă să fie unele facile, cu impact direct asupra populației: „Asta va împinge soluțiile de rezolvare a deficitului către prețurile reglementate și, eventual, către taxe, dacă deficitul nu scade. Deficit excesiv înseamnă inflație și dobânzi mai mari, înseamnă importuri mai mari.”
În 2025, datele Eurostat au arătat că România a fost țara cu cea mai mare inflație din UE.
De exemplu, în septembrie cele mai ridicate rate anuale ale inflației au fost înregistrate în România (8,6%).
Fondurile europene, un risc mascat de optimism
A doua mare provocare este absorbția fondurilor europene, o sursă importantă de bani, dar și un potențial factor de distorsiune economică, adaugă Cristian Păun.
„Fondurile europene: absorbția lor a fost și este o provocare importantă. Suma este mare și semnificativă pentru construcția bugetară.”
Cristian Păun atrage atenția că aceste fonduri pot crea o creștere artificială a economiei, dacă nu sunt folosite corect.
„Poate crește rapid, dar artificial PIB-ul. Poate mări artificial și episodic veniturile nefiscale, dând impresia că poate fi făcută o relaxare pe parte de cheltuieli.”
Problema majoră rămâne lipsa capacității administrative și orientarea greșită a cheltuielilor.
„Pentru fondurile astea trebuie să ai autorități de management și implementare active și competente… Plus că multe astfel de fonduri ar trebui să meargă spre investiții, nu spre consum, ceea ce nu prea vedem.”, mai spune profesorul de economie.
Economia reală și investițiile, punctul cel mai slab
A treia provocare majoră pentru 2026 este starea economiei reale, a producției industriale și a investițiilor private.
„Economia reală, producția industrială, investițiile locale și străine: dacă nu se schimbă tendința rapid, situația nu poate fi remediată sustenabil și sănătos.”, adaugă Cristian Păun.
Economistul avertizează că un PIB bazat pe consum și cheltuieli publice nu poate susține dezvoltarea pe termen lung.
„Este în van un PIB care nu crește preponderent prin valoare adăugată de sectorul privat. Prin exporturi, prin comenzi, prin integrare în lanțuri globale sau regionale.”
Printre principalele probleme enumerate se numără costurile ridicate și lipsa de predictibilitate:
„Energia este foarte scumpă la noi; capitalul greu de accesat și scump, pe termene mai scurte și cu garanții mai mari; salariul este tot mai minim la tot mai mulți pentru că politicienii sunt obsedați să îl crească otova și prociclic; predictibilitatea fiscală este foarte scăzută; aberațiile fiscale sunt apărate de politicieni cu cerbicie (taxa pe stâlp, impozitul minim pe CA scad și se scot dar anul viitor când vine rotativa).”, a mai scris Cristian Păun.
2026, un an al prudenței, nu al creșterii
În concluzie, Cristian Păun estimează că 2026 va rămâne un an complicat, dominat de incertitudini și condiționat de multe decizii politice încă neclare.
„Anul viitor rămâne unul complicat, cu foarte multe ‘dacă’-uri. Măcar putem trage speranța unui buget mai realist și mai bine echilibrat, mai atent periat de prostii și aberații, dublat de o oarecare austeritate și poate ceva reforme (din păcate astea vor fi bonus, nu dominante în construcția bugetară).”, subliniază economistul.
De asemenea, acesta atrage atenția că anul nou va fi marcat de „cumpătare, prudență, atenție, chibzuință, decizii inteligente și un buget foarte echilibrat”.
Chiar și în cel mai bun scenariu, așteptările sunt moderate: „Va fi tot un an de supraviețuire și de conservare a bunăstării deja acumulată. Dezvoltarea și creșterea se mai amână puțin, la cei mai mulți, din păcate!”
