CSM confirmă amploarea delegărilor în Justiție: 430 din 657 funcții de conducere nu sunt ocupate prin concurs

Majoritatea funcțiilor de conducere din instanțele judecătorești, ocupate prin delegare

Funcțiile de conducere din instanțele judecătorești din România sunt ocupate, în proporție covârșitoare, prin delegare, deși legea menționează această practică drept o soluție de excepție.

Potrivit datelor publicate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și analizate de judecătoarea Grațiela Milu, acest fenomen afectează toate nivelurile sistemului judiciar, fiind cel mai accentuat la nivelul judecătoriilor, informează sursa citată mai sus.

430 din totalul funcțiilor sunt ocupate prin delegare

Din totalul de 657 de funcții de conducere din instanțe (președinți, vicepreședinți și președinți de secții), 430 sunt ocupate prin delegare, ceea ce reprezintă 65,44%. La acestea se adaugă și 7 funcții de conducere de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Situația pe niveluri de instanță este îngrijorătoare:

• Curți de apel: 57 din 109 funcții (53,21%) sunt ocupate prin delegare;
• Tribunale: 139 din 240 funcții (57,91%);
• Judecătorii: 234 din 308 funcții (75,97%).

„Datele indică o generalizare a delegării în toate nivelurile sistemului judiciar, cu un maxim la nivelul instanțelor de prim grad”, a declarat judecătoarea Grațiela Milu. Problema delegărilor a fost și printre pincipalele plângeri pe care magistrații le-au prezentat președintelui Nicușor Dan, la finalul anului trecut.

Problema delegărilor din justiție a fost adusă în discuție în documentarul Recorder, unde au fost dezvăluite anchete clasate, dosare tergiversate până la clasare și situații în care procurorii au fost obligați să raporteze fiecare mișcare.

Doar 66 de candidați s-au înscris la concursurile pentru funcțiile de conducere în 2025

Concursurile organizate pentru funcțiile de conducere în perioada 2024–2025 au relevat un interes scăzut din partea magistraților, cu rezultate modeste.

În 2024, pentru cele 256 de funcții scoase la concurs, doar 75 de candidați s-au înscris, iar 46 au fost numiți președinți de instanță. În 2025, pentru 150 de funcții disponibile, doar 66 de candidați și-au depus dosarele, iar în final au fost numiți doar 34 de președinți de instanță.

Pe lângă aceste concursuri, CSM a mai numit, în 2025, încă 61 de judecători în funcții de vicepreședinți sau președinți de secție prin proceduri de numire directă.

În urmă cu două săptămâni, CSM anunța că vrea deblocarea concursului de admitere în magistratură. Consiliul Superior al Magistraturii anunța că există 751 de posturi vacante de judecător din totalul de 5.070, ceea ce reprezintă un deficit de aproximativ 15%.

Cum a devenit excepția regulă

Conform art. 180 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, delegarea este o soluție temporară, cu o durată maximă de 6 luni, ce poate fi prelungită o singură dată pentru alte 6 luni. Totuși, în practică, această regulă este des încălcată.

Judecătoarea Milu a semnalat lipsa unor termene clare pentru declanșarea concursurilor, inexistența unor condiții stricte de vechime și transparență, precum și absența unei proceduri concurențiale pentru atribuirea funcțiilor prin delegare.

În 2025, CSM a aprobat 345 de delegări și 521 de prelungiri ale acestora, înregistrând un record pe 9 iulie, când au fost avizate 50 de delegări și 91 de prelungiri într-o singură ședință.

Au fost identificate inclusiv cazuri de depășire a duratei maxime legale, dar și situații de „delegare dublă”, în care judecători aflați deja în delegare pe funcții de execuție au fost delegați și în funcții de conducere la alte instanțe, mai precizează sursa citată mai sus. Detașările și delegările judecătorești au fost și o practică folosită în principal pentru a obține venituri suplimentare din diurne. Astfel, sunt cazuri în care magistrații încadrați la Curtea de Apel București sunt detașați la Tribunalul Giurgiu și invers, doar pentru a primi între 120.000 și 150.000 de lei anual în plus față de salariu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro