Cum a reușit Cluj-Napoca să scadă poluarea aerului cu particule în suspensie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Poluarea aerului cu particule în suspensie (PM2.5 și PM10) înregistrează o îmbunătățire lentă la nivelul municipiului Cluj-Napoca, potrivit unei cercetări realizate de rețeaua civică „Strop de aer”, sub coordonarea inginerului Alexandru Luchiian, specialist pe sisteme inteligente.
Cuprins:
Datele rezultate din analiza realizată de InfoClima
Datele colectate în ultimii cinci ani, de cele patru stații oficiale de monitorizare a aerului, arată o imagine clară: poluarea cu particule în suspensie este puternic sezonieră, cu vârfuri clare iarna și perioade relativ curate primăvara și vara. În paralel, se observă o scădere graduală a mediei anuale, semn că planurile de mobilitate urbană și democratizarea monitorizarii aerului pot da rezultate palpabile.
Potrivit studiului, publicat de platforma InfoClima, analiza mediilor zilnice pentru perioada 2020-2025 arată:
• vârfuri clare în ianuarie-februarie (ex. iarna 2020 cu valori PM10 ce au depășit 150 µg/m³ și PM2.5 între 40‐70 µg/m³),
• un al doilea salt tipic de poluare la începutul iernii / toamna târzie (noiembrie – decembrie),
• veri și primăveri relativ curate, cu perioade de medii zilnice de PM2.5 între 2–6 µg/m³ și PM10 sub 10-15 µg/m³, în special în 2025.
Senzori comunitari, amplasați în cartiere
„Trendul general este unul de îmbunătățire lentă: media anuală pare să scadă de la ani cu episoade severe (2020-2021), spre ani mai echilibrați (2022-2025), cu episoade de poluare mai rare și cu durată mai scurtă”, precizează autorul studiului.
Episoade tipice au fost constatate în perioada ianuarie-februarie 2020, când a avut loc un val sever de poluare, cu durata de aproximativ o săptămână, în care PM10 a atins valori de peste 150 µg/m³ și în perioada noiembrie-decembrie 2021, când s-au măsurat valori PM10 de 50-65 µg/m³, cu zile succesive de poluare severă.
Episoade moderate de poluare au avut loc și în octombrie-noiembrie 2023, iar în mai-august 2025 s-au constatat multe zile cu PM2.5 de 2-6 µg/m³ și PM10 între 4-10 µg/m³, respectiv aer semnificativ mai curat.
Rețeaua „Strop de aer” oferă o perspectivă complementară, granulară și continuă a calității aerului în cartiere. Senzorii comunitari amplasați în cartiere din Cluj-Napoca (ex. Observatorului, Teodor Mihali, Ferdinand), confirmă același tipar:
* Maxime în lunile reci (ianuarie, februarie, noiembrie, decembrie).
* Minime vara, cu valori de multe ori sub 5 µg/m³ la PM2.5.
* Scădere anuală vizibilă: datele arată că în 2025 mediile anuale sunt mai mici decât în 2020.
Avantajele acestei rețele sunt faptul că surprinde variații locale (de cartier) completând imaginea oficială și acționează ca o plasă de siguranță atunci când stațiile oficiale sunt offline. „Trendul de îmbunătățire este real: datele oficiale și cele civice arată o scădere graduală a mediilor anuale de PM2.5 și PM10. Sezonier, iarna rămâne problematică, iar episoadele de poluare rămân posibile. Senzorii civici umplu golurile și oferă rezoluție mai mare.
Recomandările includ menținerea monitorizării hibride, alerte sezoniere, reducerea surselor și implicarea comunității”, susține coordonatorul rețelei.
Date publice la îndemâna oricui
Un element important al proiectului „Strop de aer” este faptul că datele nu rămân doar în grafice de laborator sau în rapoarte tehnice, ci sunt puse la dispoziția publicului larg prin instrumente digitale ușor de folosit. Astfel, au fost dezvoltate o serie de „tooluri” interactive prin care oricine din comunitate poate explora calitatea aerului:
* Istoric orar: fiecare oră din ziua curentă și până la 60 de zile în urmă este disponibilă online, pentru ca oamenii să poată compara direct momentele de trafic intens, serile de iarnă cu sobele pornite sau diminețile de primăvară mai curate.
* Evoluție în ultimele 24 de ore: pentru a înțelege mai bine cum „respiră” orașul de la un moment la altul, există o hartă și un grafic dinamic ce arată evoluția vizibilă a măsurătorilor în timp real.
Măsurătorile arată că, atât pentru PM2.5, cât și pentru PM10, există o tendință descendentă clară de-a lungul celor 5 ani. PM10 a scăzut de la ~25 µg/m³ în 2020 la ~16 µg/m³ în 2025, iar PM2.5 a scăzut de la ~11 µg/m³ în 2020 la ~8.6 µg/m³ în 2025.
„Această evoluție nu este întâmplătoare, ci rezultatul unor măsuri locale: flota de vehicule electrice, benzi dedicate autobuze și taxiuri, transport public îmbunătățit, piste de biciclete, plantări de copaci, zone centrale transformate în zone pietonale. Toate aceste schimbări arată că, prin politici locale și implicarea comunității, calitatea aerului poate fi îmbunătățită”, afirmă Alexandru Luchiian.
Pericolele PM10 și PM2.5
PM10 sunt particulele de praf cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri (µm), fiind suficient de mici pentru a pătrunde în căile respiratorii superioare (nas, gât, bronhii). Exemple: praf, polen, spori de mucegai, particule provenite din trafic sau construcții.
Provoacă iritații la ochi, nas, gât și probleme respiratorii. PM2,5 sunt prarticulele din aer cu diametrul aerodinamic mai mic de 2,5 micrometri (µm). Acestea sunt de 30 de ori mai subțiri decât firul de păr uman și ajung, prin inhalare, adânc în plămâni și chiar în sânge, ceea ce le face mai periculoase pentru sănătate. Particulele PM2.5 provin din arderea combustibililor (gaz, motorină, cărbune, lemn), procese industriale, fum de țigară. Inhalarea constantă provoacă boli cardiovasculare, afecțiuni respiratorii cronice, cancer pulmonar.
Limitele oficiale ale poluării cu PM10 în România sunt cele stabilite prin legislația europeană și sunt de 40 µg/m³ (micrograme pe metru cub) în medie anuală și 50 µg/m³ ca valoare maximă permisă pentru o perioadă de 24 de ore, ce nu poate fi depășită de mai mult de 7 zile pe an. pentru concentrația medie anuală de
Pentru PM2.5, limita legală actuală în România este de 10 μg/m³, iar valoarea zilnică maximă este de 25 μg/m³.
Cercetările internaționale arată că încălzirea globală poate contribui indirect la scăderea concentrațiilor de particule PM2.5 și PM10. Motivele includ ierni mai blânde, perioade mai lungi fără inversiuni termice și dispersie mai bună a poluanților. Totuși, această „scădere” are un revers: temperaturile mai ridicate favorizează formarea ozonului troposferic (ozonul de la nivelul solului), un poluant secundar cu impact semnificativ asupra sănătății.
Astfel, deși vedem o reducere a pulberilor în suspensie, există riscul ca verile mai calde să aducă episoade mai dese de ozon ridicat. Acest aspect trebuie inclus în planurile locale de mediu, pentru a evita substituirea unei probleme cu alta.
Raportul evidențiază în mod clar că un factor cheie în reducerea poluării cu particule fine PM2.5 și NO2 este cel al îmbunătățirii capacităților de monitorizare și colectare a datelor științifice. Campaniile publice de informare ale publicului sunt de asemenea un factor determinant ce pot influența semnificativ la nivel politic factorii de decizie, fie cei locali și/sau cei naționali.
Concluziile studiului „State of Global Air”
Potrivit „State of Global Air”, poluarea aerului era responsabilă pentru 1 din 9 decese la nivel global (6.7 milioane fiind raportate în anul 2019). Din acel total mai mult de 4 milioane erau datorate parțial expunerii particulelor poluante fine (PM2.5). Cifre mai recente arată un trend ingrijorator: în 2021, poluarea aerului a contribuit la 8,1 milioane de decese, respectiv mai mult de 1 din 8 decese la nivel mondial.
Peste 700.000 de decese la copiii sub cinci ani au fost asociate cu poluarea aerului, în 2021, reprezentând 15% din decesele globale în această categorie de vârstă. Din acestea, circa 70% au fost cauzate de poluarea aerului în interior (combustibili solizi pentru gătit/încălzit), în special în Asia de Sud și Africa.
Studiul consolidează ideea că poluarea atmosferică reprezintă o urgență pentru sănătate publică. Societatea Europeană de Pneumologie subliniază necesitatea ca factorii de decizie să acorde prioritate îmbunătățirii calității aerului. Deja prin intermediul a diverse aplicații și instrumente precum cel al Agenției Europene de Mediu cetățenii poate verifica și compara live calitatea aerului în orașele lor. Raportul subliniază foarte clar că mediul urban este cel mai afectat de poluarea aerului,o situație îngrijorătoare ținând cont de faptul că până în anul 2050 aproximativ 68% din populația planetei va locui în medii urbane. Procesul de urbanizare este deja unul foarte rapid în țări cu economii emergente și cu populații de peste 50 milioane de locuitori.
Starea Aerului Global (State of Global Air - SoGA) reprezintă o inițiativă de cercetare și o sursă de informare în privința calității aerului la nivel global. Acest raport reprezintă un sumar anual al nivelului poluării în mediile urbane și implicit consecințele ce privesc impactul acesteia asupra sănătății.
Foto: Shutterstock
