Investigație Recorder: „Generalul Lucian Pahonțu, șeful SPP, a plagiat cel puțin 30% din teza de doctorat”. Ar fi copiat inclusiv din Regulamentul Trupelor de Securitate din 1976

Ce a descoperit investigația în lucrarea susținută la UNAP

Teza de doctorat cu titlul „Tactici folosite pentru paza și apărarea obiectivelor de importanță deosebită” a fost coordonată de generalul (r) prof. univ. dr. Valentin Arsenie și susținută la Academia de Înalte Studii Militare, actuala Universitate Națională de Apărare „Carol I” (UNAP). Lucrarea însumează 205 pagini, din care conținutul propriu-zis reprezintă 175 de pagini.

Analiza realizată de Recorder prin transcrierea integrală a textului din sala de lectură a Bibliotecii Naționale ar fi descoperit existența a 52 de pagini plagiate, însumând 761 de rânduri copiate în Capitolele I, II și III.

Aparatul critic al lucrării ar prezenta erori majore: lipsesc ghilimelele, sursele sunt marcate prin simpla îngroșare a textului, notele de subsol nu corespund titlurilor indicate, iar unele nume de autori au fost confundate cu titlurile cărților, susține autoarea.

De asemenea, în primul capitol ar apărea o dublare haotică a numerotării notelor bibliografice.

Fragmente copiate din Regulamentul Trupelor de Securitate din 1976

Printre sursele necitate de Lucian Pahonțu s-ar număra un document oficial al fostului aparat de represiune comunist.

Este vorba despre Regulamentul Trupelor de Securitate din 1976, absent din bibliografie, din care au fost preluate 210 rânduri identice distribuite pe parcursul a 13 pagini.

Generalul Pahonțu a fost ofițer în Trupele de Securitate între anii 1987 și 1990, structură aflată în subordinea Departamentului Securității Statului.

Tot în anul 2003, directorul SPP a publicat volumul „Terorism și destabilizare”, lucrare ce conține fragmente din doctorat, dar și opinii în care deplânge desființarea Miliției și Securității și ironizează victimele Mineriadei din septembrie 1991.

Fără scuze etice pentru lipsa ghilimelelor

Specialiștii în integritate academică resping ferm justificările legate de normele vechi de redactare.

Prof. univ. dr. Marian Popescu, directorul Centrului pentru Integritate Academică (CARFIA) din cadrul Universității din București, arată că obligația de a cita corect și de a folosi ghilimelele este prevăzută în legea dreptului de autor încă din 1956 și reprezintă un pilon moral elementar al cercetării științifice.

Preluarea ideilor sau textelor altor autori fără atribuire clară reprezintă o însușire necuvenită a muncii intelectuale, indiferent de perioada în care a fost redactată sau susținută o lucrare de doctorat.

Libertatea a prezentat pasaje din lucrarea de doctorat a șefului SPP Lucian Pahonțu, publicată în 2003.

În teza de doctorat, Lucian Pahonțu argumentează concepția sa despre apărarea „obiectivelor” dând ca exemplu „evenimentele din Decembrie 89”, când protestatarii români au intrat masiv în instituțiile cheie ale statului, pentru a răsturna regimul dictatorului Nicolae Ceaușescu.

În noiembrie 2019, Libertatea a publicat un amplu articol despre o lucrare semnată de Lucian Pahonțu și care s-a dovedit că era plagiată.

Carte apare pe site-ul Bibliotecii Naționale: “Comunicare și relații publice”. Semnatarul se numește Lucian Pahonțu. Prezentat ca un curs universitar, volumul despre comunicare nu apare în CV-ul oficial al șefului SPP.

„Autorul lucrării «Comunicare și Relații Publice» – curs universitar, publicat în 2011 de către Editura Sitech, la care faceți referire, nu este generalul Lucian-Silvan Pahonțu. Lucian-Silvan Pahonțu nu a ținut cursuri la nici o instituție de învățământ și nu a semnat acest curs. Orice alegație este falsă.”, a fost atunci poziția șefului SPP.

Numai că investigația Sidoniei Bogdan a demonstrat că generalul Pahonțu e autorul lucrării.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro