Directorul SPP, Lucian Pahonțu, a publicat o lucrare de doctorat, în anul 2003, realizată cu scopul declarat de a fi întărită paza asupra obiectivelor de importanță deosebită. El argumentează, în teza de doctorat, concepția sa despre apărarea „obiectivelor” dând ca exemplu „evenimentele din Decembrie ’89”, când protestatarii români au intrat masiv în instituțiile cheie ale statului, pentru a răsturna regimul dictatorului Nicolae Ceaușescu.
Cuprins:
În această lucrare, scrisă într-o manieră colocvială, nespecifică standardelor academice, Pahonțu susține că Trupele de Securitate nu au putut apăra, în mod corespunzător, clădirile publice, în timpul Revoluției române, care ar fi fost "fost supuse unor acțiuni de penetrare și devastare soldate cu victime și pagube materiale, atât în rândul celor care le agresau, cât și în rândul celor care le apărau”.
Este de notorietate faptul că directorul Lucian Pahonțu a făcut parte din Trupele de Securitate. Conform unei anchete Recorder, în baza declarațiilor unor martori, Pahonțu a avut un rol activ în zilele de represiune asupra manifestanților de la Revoluția română.
În replică, Pahonțu, care asumă faptul că a făcut parte din Trupele de Securitate, contestă acuzațiile că ar fi participat direct la acțiunile represive de la Revoluție. „În decembrie 1989, aveam 25 de ani, eram locotenent și comandant al unui pluton de transmisiuni în compania de asigurare de luptă și transport a UM 0305, Trupe de Securitate, din cadrul Ministerului de Interne. La momentul respectiv, Trupele de Securitate erau echivalentul Jandarmeriei Române de azi și nu trebuie confundate cu structurile de Securitate cu atribuții informativ-operative și de cercetare penală”.
Pahonțu a precizat că, în seara zilei de 21 decembrie 1989, compania din care făcea parte s-a deplasat, la ordin, în trei locuri, dar nu ar fi folosit muniție împotriva manifestanților. „În jurul orei 21:00, am primit ordin să ne deplasăm pe platoul din fața restaurantului Cina și, în jurul orei 22:00, am primit ordin să intrăm în dispozitivul de blocare de pe strada 13 Decembrie (denumită în prezent str. Ion Câmpineanu), pe care nu l-am părăsit până la ora 2:00 (22 decembrie), când am primit ordinul să ne întoarcem la camioanele de transport ale unității, în care am rămas, în repaos, până în dimineața zilei de 22 decembrie 1989”.
Lucrarea de doctorat a lui Pahonțu poate fi consultată la Biblioteca Națională. Titlul tezei este „Tactici folosite pentru paza și apărarea obiectivelor de importanță deosebită” și a fost realizată sub coordonarea unui militar din perioada comunistă, general locotenent (r) prof. univ. dr Valentin Arsenie, decedat în anul 2007. Teza a fost susținută la Academia de Înalte Studii Militare, ce aparține Ministerului Apărării Națională.
În interiorul acestei lucrări, Pahonțu își explică demersul în felul următor:
„Iată doar câteva aspecte care ne-au îndreptățit să apreciem că paza și apărarea obiectivelor de importanță deosebită constituie o problemă cheie pentru asigurarea securității naționale, în situații de normalitate sau criză, cât și pentru îndeplinirea, planificarea, pregătirea și conducerea acțiunilor respective. De aici pot rezulta confuziile, nesiguranța sau chiar iresponsabilitatea asumării răspunderii în situații deosebite ce pot amenința paza și apărarea obiectivelor de importanță deosebită. Pentru a ilustra aceste aspecte reamintim doar următoarele situații semnificative: Evenimentele din Decembrie ’89 și cele petrecute în anii ’90-91, când o serie de obiective și instituții ale statului au fost supuse unor acțiuni de penetrare și devastare soldate cu victime și pagube materiale, atât în rândul celor care le agresau, cât și în rândul celor care le apărau, nu au fost urmate de identificarea nici până în prezent a vinovaților sau responsabililor acestor acțiuni, întrucât n-a existat și, încă nu există, prevederi legale care să stabilească precis cine-instituție sau persoană- organizează și conduce acțiunile tuturor forțelor de pază și apărare a obiectivelor respective în asemenea situații”.
Libertatea l-a întrebat pe doctorul în istorie Mihai Burcea în ce notă pot fi explicate anumite pasaje din lucrarea semnată de Lucian Pahonțu. Istoricul ne-a precizat că, în perioada comunistă, Ministerul de Interne elabora o listă cu obiectivele speciale, care urmau a fi apărate de către Trupele de Securitate, iar această listă era aprobată prin decret prezidențial.
„Concepția lui Pahonțu în ceea ce privește apărarea obiectivelor și perimetrelor speciale se păstrează în registrul mentalității lui Nicolae Ceaușescu, în accepțiunea căruia, revoluționarii din Timișoara și București erau catalogați drept huligani”, a explicat istoricul Mihai Burcea, fost cercetător la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), abordările teoretice prezentate de șeful SPP în lucrarea sa de doctorat.
Mai mult, Pahonțu consideră că eșecul american de intelligence, din septembrie 2001, când o serie de atacuri coordonate de Al-Qaeda au devastat clădiri strategice ale SUA, ar avea drept cauză „tendința americanilor de a rămâne «sclavii șablonismului și rutinei»” în domeniul legislației privind apărarea clădirilor strategice.
„Trăim într-o epocă în care se vorbește despre pace, bună înțelegere, armonie dar în același timp suntem martorii celor mai diabolice acțiuni de distrugere ale acestor idealuri. În situația în care omenirea îi admiră mai degrabă pe cei care o distrug decât pe cei ce încearcă să-i împiedice, considerăm că setea de glorie militară devine defectul principal al celor mai nobile caractere, pentru că, nu de puține ori, în numele sfintei păci sau a ordinii sociale se comit cele mai mari atrocități (a se vedea atacul terorist din 11.9. 2001 din SUA). Astăzi se consideră mai glorios să bombardezi un oraș decât să condamni la pedeapsa supremă un vinovat de crimă (...) Oare Pentagonul, Casa Albă, aeroporturile, aeronavele, ambasadele și alte obiective americane nu erau păzite în fatidica zi de 11 Septembrie 2001? Și încă de ce gărzi și cu ce tehnică! Și totuși tendința de a rămâne sclavii șablonismului și rutinei în acest domeniu, a dus la tragicul eveniment care a zguduit nu numai societatea americană ci și întreaga planetă, a căror efecte negative au afectat într-un fel sau altul diferite domenii: militar, politic, diplomatic, financiar etc”.
Istoricul Mihai Burcea consideră că „abordarea lui Pahonțu nu contextualizează momentele diferite de la Revoluție în care aceste instituții publice au fost ocupate”. „În urma acestei abordări, cetățenii români, nemulțumiți de regimul comunist, sunt percepuți drept dușmani ai statului, tipic unei gândiri vetuste. În plus, comparația dintre atacurile teroriste din septembrie 2011 asupra Statelor Unite ale Americii cu zilele Revoluției române este inadecvată”, a mai precizat istoricul.
Pahonțu considera, în anul 2003, că „omenirea” ar admira mai mult formațiunile teroriste decât pe cei care „ar dori să împiedice” aceste atacuri, o observație subiectivă, nevalidată de instrumente științifice, atipică în raport cu standardele metodologice înalte ce caracterizează o lucrare de doctorat.
UPDATE.
La pagina 77, Pahonțu abordează problema „traficului ilegal cu materiale nucleare”, ale cărui dimensiuni nu ar fi fost „cunoscute de către instituțiile naționale și internaționale în combaterea acestuia”. El susținea că, după disoluția URSS, rigurozitatea pazei asupra arsenalului nuclear ar fi „scăzut”, prin comparație cu perioada URSS, când acestea erau monitorizate de KGB și de alte instituții.
„Cert este că fenomenul există, ia amploare și că este ilegal. Principala cauză a constituit-o prăbușirea bruscă a Uniunii Sovietice care a lăsat un vid în infrastructura guvernamentală a Rusiei și a noilor state rezultate din fosta uniune. Drept urmare activitățile care odinioară erau strict monitorizate de KGB și alte instituțiii de specialitate au scăzut în rigurozitate, înregistrându-se o anumită toleranță în activitatea de control și supraveghere, îndeosebi în sectoarele care au aparțin armatei.
Libertador 01.09.2026, 19:50
Din păcate, din lucrarea de doctorat (corectată probabil și stilistic de îndrumătorul Arsenie), nu putem observa și nivelul adevărat de cultură gramaticală și ortografică al acestui infam personaj. Îl putem însă vedea în toată splendoarea în declarația olografă pe care a dat-o la trei luni după "loviluție", din care spicuiesc doar următoarele: "Piața Scântei", "înlocuito", "manifestanții ne-a îmbrățișat a dat flori și mîncare militarilor", "Nici noi cadrele și nici militarii nu am avut muniție la el", "foc de avertizment", "în repauz la camion" etc. La momentul acela Paho avea deja 25 de ani, și e greu de crezut că și-a mai îmbogățit aptitudinile în scris de atunci. Sigur, nu e sfârșitul lumii, dar parcă e cam trist ca un astfel de incult agramat să conducă de 18 ani SPP-ul, transformîndu-l probabil și într-o arhivă de dosare personale, tocmai bune pt. a manipula președinți, a șantaja politicieni sau a trage sfori importante (a se vedea episodul Grindeanu)...
l0SlF 01.09.2026, 20:23
După mintea unora gen Mîndruță, dacă poporul nemulțumit ar năvăli acum peste Ilie Sărăcie la guvern ar fi huliganism. Deci, ori judecăm cu aceleași standarde, ori nu. Dacă poporul a fost nemulțumit în 1989 și a fost îndreptățit să intre în clădirile oficiale, același drept îl are și astăzi și oricând altcândva.
I.Goga 01.09.2026, 22:50
Ar trebui sa intelegi cat de aberanta si lipsita de sens este comparatia facuta doar din simplul fapt ca scrii asta fara sa risti 5 ani de puscarie
Karina2022 02.09.2026, 05:47
Mergand dupa zicala dupa fapta si rasplata a-r trebui arestat judecat si bagat la puscarie ok .
viorel57 02.09.2026, 09:58
În mod surprinzător și bine comandat apar din când în când subiecte bombă. Reporter este deja în patent în acest domeniu. Aceste perdele de fum maschează eșecuri lamentabile. Astfel lumea se concentrează pe pahonțu și pe merdenele. Ne place sau nu ăsta este nivelul la care acceptăm să fim manipulați. Iar când tinere de 25 30 de ani vin să ne explice greșelile făcute acum 36 de ani mie mi se pare o libertate foarte prost înțeleasă