Cum ar putea arăta o țară mediteraneeană peste 80 de ani. Deșertificarea, o amenințare și pentru România
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În 2020, România a pierdut aproape 40% din producția agricolă din cauza secetei. Și anul acesta este deocamdată prost. Iar efectele se extind.
Cuprins:
România este una dintre cele șapte țări ale Uniunii Europene unde, potrivit celui mai recent raport UE, terenurile aride vor înlocui vegetația. Când călătorești în sud, de la Calafat la Dăbuleni, deja te uimește nisipul din Sahara Olteniei.
Totul se întâmplă din cauza temperaturilor crescute îndelungate, a lipsei precipitațiilor și a defrișărilor. Alte țări au început deja consultări cu specialiștii ca să încerce să anticipeze schimbările.
De pildă, ziarul Times of Malta le-a propus unor specialiști să-și imagineze cel mai rău scenariu. În 2100, Malta s-ar putea transforma în deșert în urma schimbărilor climatice, spun predicțiile, unele care ar putea să fie și pentru români relevante.
Pe listă: România, Italia, Portugalia
Cel mai recent raport UE privind deșertificarea, din 2018, arată că România, Italia, Spania, Portugalia, Bulgaria, Cipru și Grecia vor fi grav afectate de încălzire.
Malta, arhipelag din sudul Italiei, nu se afla atunci pe listă, însă după publicarea la începutul lui august, anul acesta, a raportului ONU despre schimbări climatice, inclusiv ariditate, experții și jurnaliștii de pe insulă au început să-și pună întrebări în legătură cu viitorul lor.
Raportul subliniază că limitarea încălzirii globale la 1,5˚C, prag prevăzut în Acordul de la Paris, va fi probabil depășită prin 2030, cu un deceniu mai devreme decât se preconiza în urmă cu câțiva ani. În funcție de cât de mult va reuși lumea să reducă emisiile de carbon, în cel mai pesimist scenariu, ar putea fi cu aproximativ 3,3˚C mai cald decât în prezent până la sfârșitul secolului. În cel mai optimist scenariu, temperaturile globale ar depăși 1,5˚C, dar ar scădea la 1,4˚C până în 2100.
Malta poate ajunge la climatul de azi al Siriei
O jurnalistă de la Times of Malta, de pildă, a vrut să afle cum ar putea arăta țara ei în 2100 și a intervievat un profesor, un manager de resurse de mediu și un cercetător, toți cu expertiză în schimbări climatice și resurse naturale.
Oamenii se adăpostesc în casă ca să evite insolația, aricii de mare mor din cauza apei prea calde. Diverse alimente dispar din meniurile locuințelor și restaurantelor, pe măsură ce agricultura pierde lupta în fața temperaturilor ridicate. Iarna, furtunile puternice mătură proprietățile de pe coasta Mării Mediterane. Acesta ar fi tabloul succint al Maltei, dacă vor fi ignorate avertismentele din raportul ONU din vara lui 2021.
În 2100, viața din Malta nu va fi foarte diferită de cea din anumite zone ale Orientului Mijlociu, a declarat profesorul Louis Cassar, directorul Institutului de Sisteme Terestre de la Universitatea din Malta. Amintește, de pildă, că unii șoferi țin pornit motorul mașinilor staționate mai bine de o oră pentru a se bucura de aerul condiționat. Generațiile viitoare „nu ne vor aprecia pentru devastarea mediului”, precizează el. „Doar atât le vom lăsa moștenire”.
„Mă ocup de știință, nu de melodramă”
Aparatele de aer condiționat vor fi nelipsite și electricitatea se va scumpi, iar cel mai mult vor suferi oamenii care trebuie să muncească în aer liber și cei care nu vor putea acoperi costurile pentru apă și curent electric. Ele vor crește și locuitorii cu venituri mici vor deveni treptat și mai săraci.
Nu sunt un alarmist; mă ocup de știință, nu de melodramă, dar este vorba și despre justiție socială, precum și despre negativitatea care va rezulta din această situație.Louis Cassar, directorul Institutului de Sisteme Terestre de la Universitatea din Malta:
Trecerea de la semiariditate la hiperariditate va duce la o cantitate mult mai mică de apă dulce naturală, ceea ce va avea un impact asupra vegetației, agriculturii și nevoilor casnice, crede Cassar.
Dacă Malta ar stinge astăzi toate sursele de lumină, ar face o diferență neglijabilă, recunoaște acesta, dar dacă ar păstra spațiile verzi și ar crea păduri în zonele urbane și în jurul acestora, șansele de-a minimiza influența „insulelor de căldură urbană” ar fi mult mai mari.
Risc ridicat de incendii de vegetație
Pe managerul de resurse de mediu Brian Restall, care are un fiu de 4 ani în Malta, îl îngrijorează viitorul copilului său și al țării. Se gândește că populația nu se va mai putea aproviziona cu alimente. De aceea, i se pare important să-i învețe pe copii abilități de producție alimentară de bază și, până la urmă, de cercetași. Revine un vechi trend al antrenării copiilor în aer liber și în spații nu întotdeauna prietenoase.
Semnalele specialiștilor vin și din Italia. Decesele cauzate de căldură ar putea fi numeroase în viitor, în special în rândul vârstnicilor, e de părere James Ciarlò, cercetător postdoctoral la Centrul Internațional de Fizică Teoretică din Trieste, Italia.
Din cauza valurilor de căldură mai frecvente vara, precum cele din acest an, și a precipitațiilor puține va crește riscul de incendii, precizează cercetătorul. Efectele se văd deja în Grecia, unde în ultimele săptămâni oamenii s-au luptat să stingă incendiile de vegetație. Pompierii din Alba, România, s-au mobilizat, de asemenea, acum câteva zile ca să stingă un astfel de incendiu din județul lor.
Deșertificarea pare inevitabilă
Terenuri cândva fertile devin aride în urma unor procese naturale sau a activității omului – defrișări, fragmentarea habitatelor și eroziunea accelerată a solului din cauza practicilor agricole incorecte.
Acest fenomen afectează Malta de mult timp, însă probabil se va agrava în viitorul apropiat, avertizează profesorul Louis Cassar de la Universitatea din Malta.
În România, agricultura a fost afectată, în 2020, în proporție de 40% din cauza secetei, potrivit celor mai multe dintre estimările specialiștilor.
Seceta a acaparat deja două regiuni, Oltenia și Dobrogea, iar în locul lanurilor de porumb se întinde nisipul cât vezi cu ochii. Sahara Olteniei, la 200 de kilometri de București, cuprinde astăzi vreo 100.000 de hectare. Și se va extinde.
Later edit: La finele lunii august, Ministerul Agriculturii a anunțat că sectorul agricol și-ar putea reveni în 2021, după seceta de anul trecut. S-a înregistrat o producție record de grâu, de 11,3 milioane de tone, cea mai bună din ultimii zece ani.
