Spania, Italia şi Croaţia sunt câteva dintre ţările care s-au luptat de-a lungul timpului cu numărul mare de turiști care veneau an de an din toate colțurile lumii în vacanțe. Însă noul coronavirus a pus “pe pauză” turismul din întreaga lume, iar interdicțiile de călătorie, carantinele și blocajele la nivel național au forțat majoritatea călătorilor să rămână acasă, potrivit CNN.
Dubrovnik, Croația
Dubrovnik este un oraș în cantonul Dubrovnik-Neretva, Croația, având o populație de 42.615 locuitori, iar în anul 2010, datorită serialului Game of Thrones, care i-a făcut reclamă, numărul turiștilor a explodat
Alături de călătorii care au zburat pentru weekenduri lungi, Dubrovnik a s-a trezit și cu mii de pasageri de nave de croazieră
În ultimii câțiva ani, primarul Mato Franković și alți oficiali ai orașului au promis să controleze situația și au audoptat mai multe măsuri pentru a combate criza suprasolicitării.
Noile reglementări au intrat în vigoare în 2019 pentru a limita numărul de nave de croazieră din vechiul port al orașului la doar două. A fost propusă, de asemenea, interzicerea noilor restaurante în aer liber, iar 80% din magazinele de suveniruri ale orașului au fost închise.
La începutul anului 2020, oficialii s-au întrebat dacă astfel de noi reguli vor avea un impact.
Când Dubrovnik a părăsit lockdown-ul la începutul verii și turismul a fost reluat provizoriu, turiștii care se întorceau în Dubrovnik erau în mare parte croați în stațiuni. Abia când zborurile au început din nou în vară, vizitatorii internaționali au început să se întoarcă.
Dar nu a durat mult timp, deoarece numărul de persoane infectate cu noul coronavirus a crescut din nou, iar numărul turiștilor a început să scadă.
“Marea Britanie ne-a pus pe lista roșie, companiile aeriene au redus una câte una numărul zborurilor. Fără zboruri și fără piața din Marea Britanie, Dubrovnik are cifre turistice foarte mici”, a declarat pentru CNN Travel viceprimarul Jelka Tepšić, din Dubrovnik.
Ghidul turistic local Ivan Vukovic spune că a fost ciudat să vezi Dubrovnik atât de liniștit, chiar dacă s-a bucurat de pauza de la mulțimile mari.
“Atmosfera din această vară este atmosfera ca în anii 90, când se desfășura războiul, doar grenadele nu zburau peste capul nostru”, spune el pentru CNN Travel.
Ivan Vukovic face referite la războiul desfășurat în Croația între anii 1991 şi1995, între forțele croate loiale guvernului croat – care și-au declarat independența față de Republica Socialistă Federativă Iugoslavia – și între sârbii din Croația și Armata Populară Iugoslavă (JNA) controlată de sârbi.
Este posibil ca orașul să fi crescut din cenușa războiului într-o destinație turistică înfloritoare – poate prea înfloritoare, în ochii multor localnici – dar acum întrebarea este dacă poate folosi catastrofa COVID-19 ca șansă de resetare.
Tepšić spune că regulile de croazieră – și celelalte restricții de supraturism de la Dubrovnik – nu vor fi relaxate când vor începe zborurile internaționale și orașul încurajează vizitatorii să se întoarcă. Dubrovnik dorește să clarifice viitorilor vizitatori că orașul ia în serios atât suprasolicitarea, cât și virusul.
“La intrarea în Orașul Vechi, avem un banner mare care îi avertizează pe oameni să poarte măști, să păstreze distanța, să se spele pe mâini, să folosească igienizantele”, spune Tepšić.
Spre deosebire de majoritatea destinațiilor europene, Croația le permite americanilor să viziteze – atât timp cât prezintă un test COVID-19 PCR negativ care nu depășește 48 de ore. Lipsa zborurilor face acest lucru dificil pentru americanii obișnuiți de a profita, dar unii călători de elită cu acces la avioane private profită la maximum.
Barcelona, Spania
Barcelona a fost ani la rând copleșită de turiști, plaja cu nisip, barurile în aer liber, dar și clădirile colorate atrăgeau un număr impresionat de vizitatori. Astăzi, turismul generează între 12 și 14% din PIB-ul orașului și 9% din totalul locurilor de muncă, spune Xavier Marcé, consilierul pentru turism și industrii creative al Consiliului orașului Barcelona.
Dar în ultimii ani, oficialii orașului și localnicii, epuizați de excesul de turism, au început să reexamineze această dependență de afaceri de vacanță. Pandemia a contribuit la consolidarea în continuare a importanței creării unor spații în centrul orașului care să poată fi savurate atât de localnici, cât și de turiști, spune Marcé pentru CNN Travel.
Restaurantele și afacerile din Ciutat Vella din Barcelona au fost afectate în mod disproporționat de pandemie, explică el. Înainte de COVID-19, Barcelona a introdus o serie de măsuri menite să combată o parte din criza suprasolicitării.
Orașul a restricționat închirierile de vacanță, a introdus o taxă pentru turism și a încurajat călătorii să viziteze cartierele din afara orașului vechi, aglomerat.
Marcé spune că Barcelona va “păstra fermitatea sa intactă” atunci când vine vorba de aceste strategii de management.
Nu există planuri de a schimba modul în care orașul limitează închirierea ilegală sau comportamentul turistic – “deși, logic, scăderea activității a dus la o reducere a incidentelor în aceste zone”, adaugă consilierul.
După încheierea blocării sale stricte, Barcelona a avut doar o scurtă perioadă în care oamenii puteau vizita orașul, însă ulterior Spania a trecut pe lista țărilor pentru care se impunea carantina. Astfel, până în septembrie, turismul internațional a scăzut cu 77%.
Astăzi, orașul, ca și altele din Europa, se străduiește să anuleze o nouă creștere de cazuri COVID-19.
Machu Picchu, Peru
Faimoasa cetate din Machu Picchu se află în topul celor mai vizitate obiective. Țara sud-americană a intrat într-un blocaj strict pe 15 martie, care a durat până în iunie. În vară, s-a anunțat că Machu Picchu se va deschide turismului intern, dar acest lucru nu a reușit să se concretizeze pe măsură ce cazurile COVID din Peru au crescut.
Unui singur turist i s-a permis să viziteze cetatea, iar planul autorităților este ca Machu Picchu să se redeschidă mai mult pe 1 noiembrie, coincizând cu reluarea zborurilor internaționale.
Sarah Miginiac, director general pentru America de Sud la compania de aventuri G Adventures, care locuiește în Peru, spune CNN Travel că operatorii de turism au lucrat îndeaproape cu Ministerul Culturii și Ministerul Mediului din Peru pentru a stabili noi protocoale pentru a menține vizitatorii la Machu Picchu.
În ianuarie 2019, la Machu Picchu a fost introdusă o politică strictă de bilete pentru a controla accesul la cetate ca răspuns la problemele de supraaglomerare. De atunci, turiștii trebuie să prerezerve bilete valabile până la patru ore. În cadrul acestui sistem, 5.000 de oameni pot finaliza drumul pe zi.
Când Machu Picchu se redeschide, acest număr va fi redus în continuare, pentru a asigura distanțarea socială.
“Noua regulă este că vor fi doar 75 de persoane permise în Machu Picchu la un moment dat”, spune Miginiac. “Dimensiunea grupului va fi de maximum șapte persoane, plus un ghid – vom trece de la peste 5.000 la doar 675 pe zi”.
Asigurarea călătorilor despre întoarcerea la Machu Picchu într-un mod mai durabil este, de asemenea, esențială, Miginiac sugerând că restricțiile actuale privind numărul de vizitatori ar putea oferi o oportunitate de a promova alte destinații frumoase, mai puțin cunoscute din Peru.
Veneția, Italia
Veneția este, probabil, destinația cel mai frecvent asociată cu “supraturismul”. O vizită în orașul italian a fost mult timp un popular city break, dar pe măsură ce numărul turiștilor a crescut în ultimul deceniu, localnicii s-au luptat din ce în ce mai mult – protestând față de navele de croazieră din laguna orașului și exprimând îngrijorări că Veneția ar putea deveni o temă – versiunea parc a lui.
De-a lungul anilor au fost introduse diverse reglementări și noi reguli concepute pentru a face față afluxului de vizitatori – inclusiv interdicții pentru hotelurile noi și locurile de fast-food din centrul orașului. O taxă de acces pentru excursioniștii de zi a fost stabilită pentru a fi lansată în iulie 2020, dar în cele din urmă a fost amânată. Pe lângă problemele sale de supraturism, anul trecut orașul italian a luptat împotriva inundațiilor catastrofale.
Nordul Italiei a devenit una dintre primele regiuni europene care a simțit greul COVID-19 la sfârșitul lunii februarie. Veneția a intrat în blocaj, iar când frontierele internaționale s-au redeschis în vară, numărul vizitatorilor nu era nici pe departe comparabil cu anii precedenți. Pentru unii localnici, a fost “o gură de aer proaspăt”.
“Viața de zi cu zi este mult mai plăcută fără aglomerația creată de mulțimea de turiști care au venit în grupuri mari”, spune venețianca Jane da Mosto, cofondator și director executiv la We Are Here Venice, o asociație non-profit care militează de câțiva ani pentru a revendica Veneția pentru localnici.
Ca și în Dubrovnik, navele de croazieră au devenit un punct discutabil pe măsură ce industria s-a oprit. Înainte de pandemia de coronavirus, aproximativ 32.000 de pasageri de nave de croazieră vizitau Veneția pe zi și mulți militanți discutau în mod activ despre impactul lor asupra orașului. Mai puțini turiști înseamnă că “frumusețea orașului, arhitectura, apa și priveliștile sunt mult mai evidente”, spune da Mosto pentru CNN Travel.
“Dar a avut un cost enorm – o mulțime de oameni sunt fără muncă, magazinele nu vând prea mult și sectorul cultural a fost afectat drastic”, adaugă ea.
Nu sunt singurele destinații care s-au luptat ani de zile cu numărul mare de turiști, pe listă sunt și orașe istorice precum Amsterdam și Praga, dar și locuri exotice precum: Golful Maya din Thailanda și plajele din Bali, Indonezia. Acum, și ele suferă consecințele lipsei de vizitatori.